Am făcut o excepție. Am dormit cu ei. Cu darurile binecuvântate de la Dumnezeu. Dacă te vei raporta așa la copii, vei fi fericit și tu și ei. Dacă îi vezi ca o povară sau un obstacol care încurcă planurile tale, atunci așa vor fi.

Băiatul: “Taty în mijloc!” Cea mică: “Da, ai dreptate!” Și țopăie peste mine în partea dreaptă. Și pune capul pe pieptul meu. Probabil că în mintea lor mică, revendică procente din noi. Dar noi știm că suntem în întregime ai tuturor. Iar el: “Aud cum bate inima lu’ taty!” Fata face un salt, avansează cu urechea ca un stetoscop pe pieptul meu: “chiar da. Și eu o simt cum bate!” Eu: “Puiuții lu’ taty, inima asta și a mamei bate pentru Dumnezeu și pentru voi” El: “Mulțumim!”

Bucurați-vă când copiii mai doresc să doarmă cu voi (câte o noapte). Prinde bine dezvoltării lor emoționale. În curând vor fi mari, te vei ruga de ei să mai treacă pe la tine și vor fi prea ocupați să vină. Deja mă aplec tot mai puțin să îl pup. E sub barbă la mine. În curând va trebui să mă urc pe scaun.

Savurați fiecare moment petrecut cu copiii, fiecare îmbrățișare, în curând se va găsi cineva care să îi îmbrățișeze și să îi iubească mai mult decât voi și total diferit. Atunci ne vom hrăni doar cu nostalgiile trecutului. Apropo. Când ți-a simțit copilul ultima dată bătăile inimii?

Bucurați-vă că îi mai auziți certându-se. Nu orice ceartă e rea. Așa își dezvoltă personalitatea și arta negocierii și a argumentării. În curând veți auzi doar țânțarii și lătratul tot mai răgușit al câinilor sau urletul lor atunci când trece ambulanța cu sirenele în funcțiune.

Oferiți ocazia puiuților voștri să vă audă bătăile inimii. Nu vă gândiți doar la pedepse și “corecturi”. Dacă vă vor simți suficient bătăile inimii nu va mai fi nevoie de prea multe corecturi. Se vor regla emoțional pe ritmul vostru cardiac și vor fi cu mult mai educați.

Asigurați-vă că fiii și fiicele voastre sunt fericiți/fericite. Un copil fericit este sănătos, deștept, dezghețat și cu foarte crescută stimă de sine. Nu le cumpărați fericirea cu bani și lucruri. Iubiți-i și vor crește suficient de capabili să își cumpere singuri.

Nu îi întărâtați la mânie! Nu există pedeapsă mai mare pentru un părinte, pentru nimic altceva, ca pentru ura și invidia strecurată între frați. Dragi părinți! Fiți ca cei mai cinstiți și obiectivi arbitri. Căutați pacea între copii! Nu-i întărâtați la mânie! Nu-i comparați! Nu-i umiliți! Nu-i desconsiderați în fața fraților lor! Îi puteți foarte ușor depersonaliza. Fiți părinți, dar demni.

Proverbe (17:6) Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, și părinții sunt slava copiilor lor.

Dragi părinți nu stingeți slava lui Israel! Nu îi faceți de rușine pe copiii voștri. Păstrați-le slavă nealterată! Onorați-i! Să fie mândri de voi! Să dorească să fie ca voi, nu să facă legăminte că nu vor să fie niciodată ca voi. Să le facă cinste când cineva le va spune că seamănă cu voi, nu să se rușineze de acțiunile voastre.

Pentru a primi cinste, nu e suficient să fii părinte, trebuie să fii și demn! Cinstea oricum o vom da, cei care citim Biblia. Dar să nu fie din obligație. Să fie de drag. Cu bucurie.

Toate acestea se fac prin pieptul cald. Lasă copilul să îți simtă bătăile inimii. Ține-l în brațe. Pupă-l. Și toată generația va fi fericită. În frunte cu noi, părinții.

(Maleahi 4:6) El va întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc țara cu blestem.”