Eu aleg, Dumnezeu decide!

România traversează o perioadă de schimbare. Nu sunt dramatic, nu sunt optimist, nu sunt pesimist, nu mă sustrag de la drepturile civice, continui să fiu. Nu doar să exist, ci să mă implic. Suntem efervescenți! Primim mesaje. Dar de luni încolo ne calmăm și ne vedem de dramele noastre, de datorii, diagnostice, muncă și alte cele. Mă doare sufletul pentru un popor dezorientat care s-ar agăța de orice umbră de speranță. Doar la final realizează că umbrele nu ancorează nimic altceva decât nădejdile înșelătoare, iar în cuiul promisiunilor nu poți bate decât traista dezamăgirilor ulterioare.

1. Legat de președintele României. Interimar sau plin. Creștin sau agnostic. Bun sau rău. Am o singură opțiune: să votez după libertatea de conștiință și să mă rog pentru el. Oricare ar ieși. Fie că îl cheamă Nero, Dioclețian, Hitler, Stalin, Nelson Mandela, Solomon sau un nume românesc. Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm pentru ei. Așa cum au făcut creștinii pe tot parcursul istoriei. S-au rugat pentru persecutori și au stat drepți în fața crucii până la ultima suflare. Și continuă și astăzi în țările ostile Evangheliei. Prin peșteri, răstigniți pe cruci, prin pușcării, au făcut și continua să facă să strălucească lumina hristologică în întunericul contemporaneității lor. Nu exagerați cu afinitățile! Nu deviați! Nu merită.

2. Certitudini. (Rom 13:1) Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Și stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu.

Pentru ce, deci să mă preocup? Pentru ce să mă las manipulat de media, cinstiți sau furnizori de fake News-uri? Va ieși președintele îngăduit de Dumnezeu. (Atenție! Îngăduința divină NU ÎNSEAMNĂ aprobare sau acord! Uneori ne primim și cam ce merităm). E ideal să avem șefi de stat cu frică de Dumnezeu. Să dezaprobe imoralitatea și abuzurile. Dar unde sunt oare? Care este acel om cinstit? Iată că toți sunt simpli muritori. Nu așteptați de la șefi de stat și guverne izbăvirea. Ea vine de sus. Din cer. De la Dumnezeu.

3. Centrul meu de interes privitor la România.

Mă preocupă mai ales dimensiunea veșnică a acestei țări. Partea spirituală/duhovnicească. Sunt responsabil pentru moralitatea mea, a familiei și a enoriașilor mei. Biserica este chemată să se roage pentru mântuirea cât mai multor români. Să salveze tinerii de adicții: (droguri, cazinouri, prostituție, alcoolismul, depresie, suicid). Să hrănească flămânzii, să iubească orfanii, să îngrijească văduvele, să îngroape bătrânii abandonați (unii de proprii copii). La ce folos mi-ar fi să ni se ridice nivelul de trai și să asistăm cu perii cărunți și însângerați ai părinților la înmormântarea propriilor copii, răpuși de adicții și destrăbălare. Asta e preocuparea mea și oricare ar ieși președinte, aceste categorii sociale nu vor dispărea. Din păcate. Și tot neglijate vor fi de aleși. Continuăm să facem exact ce am făcut și până acum. Să slujim Domnului și oamenilor.

4. Sunt foarte liniștit!

Așa cum am fost întotdeauna. Nu va apărea pe paginile mele nici o preferință. Nici o afinitate politică. Votul este secret. Voi continua să mă rog ca Dumnezeu să călăuzească pe fiecare. Voi îndemna frații mei de credință să lupte cu mai mare avânt pentru scopul primordial al Bisericii: Trăiesc pentru glorificarea lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. Restul? Sunt doar detalii de decor. Telurice, necesare, normale, vitale. Dar nu mă voi lăsa distras de la țintă.

5. Împărăția noastră nu este de aici!

Se enervează maxim Pilat pe Domnul Isus. Apoi e liniștit cu o blândețe debordantă, specifică doar lui Hristos.

(Ioan 18:36) „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor; dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.”

“Câtă vreme nu îmi este atins fotoliul în mandatul meu, luati-L. Bateți-L. Faceți ce vreți. Eu nu mă simt amenințat”, așa gândesc toți “Pilații” (ciocoii), vechi și noi. Apoi se debarasează de Isus și își reia agenda politică.

6. România de luni încolo?

Va fi la fel. Exact la fel. Străzile vor fi pline de alcoolici. Spitale de psihiatrie asemeni. Pușcăriile gem de semeni neîmblânziți. De luni încolo viața își reia cursul. Unii se vor umfla, alții vor plânge. Unii se vor îmbăta de fericire, alții de necaz, unii în extaz, alții vor fi depresivi. Unii intră în aceleași funcții, alții sunt demiși. Istoria merge înainte. Când gândurile eternității te preocupă zilnic, nu vei pierde vremea diluat printre fărâme de culori efemere.

Mă rog pentru România! Postesc pentru ea! Fac ceea ce m-a învățat Domnul Hristos. Voi sta la căpătâiul muribunzilor să le veghez clipele rămase și să încurajez sufletele îndoliate și zdrobite. Am auzit că în cimitir se poartă un singur steag. Cel negru. Slujesc! Iar asta îmi ocupă tot timpul. Cu bucurie și sens!

Nu uitați să iubiți românii și România, oriunde vă găsiți în acest moment. Mai ales veșnicia poporului nostru drag!

7. România din cer.

Apocalipsa(21:27) Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună, ci numai cei scriși în cartea vieții Mielului.

Acolo nu va intra nimic întinat și spurcat. Acolo nu vor intra mincinoșii, nelegiuiții și corupții. Acolo vor intra credincioșii. Îmi doresc din suflet cât mai mulți români în cer. Asta este bogăția noastră. Asta este cununa noastră. Asta este speranța noastră. Cerul!

Cu aleasă prețuire,

Prof. Pastor Onisim Botezatu

(Biserica Betleem, Arad)