„Știi, de fapt eu îl/o iubesc frate, nu că sunt gelos/geloasă. Nu vreau să îl/o pierd, iar el/ea interpretează altfel!” Greșit! S-ar prea putea să fii posedat de un duh de gelozie care te va usca de pe picioare. Multe crime au fost săvârșite în istorie de oameni care au crezut ca tine că iubesc, dar de fapt aduceau ofrande zilnice idolului geloziei!

(Ezec 8:3) El a întins ceva ca o mână și m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit între pământ și cer și m-a dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porții de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul idolului geloziei, care stârnea gelozia Domnului.

Eram într-o biserică la slujire. În timp ce predicam, Dumnezeu îmi descoperă prin darul cunoștinței o paranteză profetică. I-am anunțat pe frați (aprox 1000) că urma o paranteză profetică. Suna așa: „1. În biserica dumneavoastră sunt bărbați și femei terorizați de duhul de gelozie; 2. În biserica dumneavoastră sunt bărbați care bagă banii la jocurile de noroc și pariuri sportive; 3. În biserica dumneavoastră sunt persoane care consumă regulat alcool. Menționez că era biserică penticostală.

Am terminat predica, iar la final se ridică fratele păstor plângând. Din buzunarul interior al hainei scoate o hârtie mototolită. Și spune: „Fraților, de șase luni de zile am hârtia asta în buzunar. Un frate prooroc din biserică a avut o descoperire și nu a avut puterea să o zică public. Mi-a dat-o mie, descărcându-se de responsabilitate. De șase luni mă rog Domnului să îmi dea un semn, pentru că nu îndrăznesc să o citesc public. Dacă Dumnezeu mi-a ascultat rugăciunea, vreau să citesc această înștiințare.

Cu mâinile tremurânde, desface lent biletul și începe să citească în plen: „1. În biserica noastră sunt bărbați și femei terorizați de duhul de gelozie; 2. În biserica noastră sunt bărbați care bagă banii din casă la pariuri sportive și jocuri de noroc; 3. În biserica noastră sunt persoane care consuma alcool regulat!”

Încheie paranteza în lacrimi. Are un cuvânt și apoi urmează o rugăciune de vreo 15-20 de minute. Se simțea prezenta lui Dumnezeu în fiecare cm cub de aer din încăpere. Oare nu cumva și tu ești atins de un duh de gelozie? Cum ai putea ști asta?

Reperele duhului de gelozie:

1. Bănuieli rele. Acestea sunt specifice oamenilor din vremurile din urmă, ca urmare a aproprierii sfârșitului lumii. Când toată ziua și noaptea îți bănuiești soțul/ soția de infidelitate, pe lângă faptul că îl depersonalizezi, îi distrugi demnitatea. Lipsa de încredere în el/ea este o formă de segregare a personalității ei. Îl/o ucizi cu zile. Au fost situații în care bănuielile rele și speculațiile obsesive au dat idei de flirt. Au produs efectul invers. Acuzând partenerul de lucruri la care nu s-au gândit, ajungi să îi dai idei.

2. Tendința de a-i verifica telefonul. La fiecare ocazie de a-i prinde telefonul, neapărat vrei să îi verifici mesajele, căutările, apelurile, history, etc. Toate aceste încercări bolnave de control total al telefonului celuilalt, indică spre un duh de gelozie, care atenție, nu se mulțumește cu puțin. Gândurile tale se transformă în suspiciuni, suspiciunile în întrebări iraționale, întrebările în reproșuri, iar de aici până la conflict nu e decât un pas.

3. Posesivitate fizică. Bărbatul/femeia geloasă simte nevoia să se manifeste în public prin tot felul de gesturi și comportamente sexuale specifice doar în intimitate. Se țin obsesiv de mână, la masa stă cu capul pe umărul ei/lui, îl/o urmărește obsesiv cu privirile, cu cine, ce și cât vorbește, fac selfie-uri împreună, se sărută senzual. La o privire amatoricească, ar putea părea gesturi de iubire. Dar profesioniștii știu că sunt gesturi de posesiune fizică, generate de duhul de gelozie. Toate gesturile sunt niște ofrande închinate idolului geloziei. De altfel codul bunelor maniere interzice categoric gesturile de manifestare a tandreții și senzualității în public. Dacă se petrec, e semn că relația scârțâie în privat. De ce ar putea trezi geologia lui Dumnezeu manifestarea excesiva a posesivității tale asupra partenerului sau copilului? Simplu. Tu îi faci concurența Creatorului. Fiecare om este al lui. Când tu pretinzi că ți-ar aparține ție ca un obiect „cu act de vânzare cumpărare” îngrădești acea persoană, e un atentat la libertatea ei și intri în conflict cu Creatorul. El este „Unic proprietar” al omului, l-a plămădit celulă cu celulă. Noi suntem doar niste parteneri temporari cu autoritate limitată asupra celorlalți semeni.

4. Posesivitate psiho-emoțională. Dacă unul dintre parteneri este plecat, primește mesaje în mod compulsiv. La perioade scurte de timp sună telefonul. Fiecare întârziere sau apel pierdut este perceput ca ignor sau „cine știe ce face acum și cu cine este?” La unul dintre locurile de muncă aveam un coleg care își teroriza concubina. (Ei locuiau împreună, dar nu erau căsătoriți. Accentuez opinia biblică a acestui fapt este păcatul preacurviei). Ea îi reproșa că se simte sufocată de telefoanele lui. „Iubita, asta arată că îmi pasă de tine. Că te iubesc!” Greșit! Asta este manipulare emoțională și psihică. Este ofrandă adusă idolului geloziei. E teroare psihică. E caz penal. E păcat!

5. Amenințări. Inclusiv cu moartea. Da, da. Ați auzit bine sau mai bine zis, am auzit bine. Omul gelos își creează o realitate paralelă (paranoică), pe care el chiar o crede. În realitatea lui paralelă, chiar vede anumite lucruri. Dar în realitate ele nu există. Este o formă de schizofrenie care ucide. Pacientul în cauză are nevoie urgentă de tratament psihiatric și trebuie să se vindece, altfel terorizează oameni nevinovați.

6. Izolarea de prieteni. Cuplurile care se închină cultului geloziei nu au prieteni. De frica flirtului și a trișării, au reușit să se descotorosească de toți prietenii. Ei vedeau în prietenii de familie potențiali concurenți pentru partener/ă, prin urmare au inventat motive de a-i despărți. Au ajuns acri, izolați, rigizi, confuzi. Prieteni, nu uitați că Dumnezeu ne-a creat să trăim în comunitate! Ei nu merg în concedii. În cazul bărbaților geloși, majoritatea au soții casnice. Nu au studii superioare, nu au permis de conducere. Am cunoscut cazuri care și la consultul ginecologic mergea cu nevasta și intra în cabinet. Asta iar e o formă de abuz! Și lipsă de noțiunile elementare ale bunului simț.

7. Hiper-spiritualizarea relației. Prieteni, noi știm că familia este sfântă. Acest principiu nu se negociază. Dar nu încercați să vă manipulați partenerul prin versete biblice interpretate după ureche surdă. Amorul este amor. Iubirea este fizică, are nevoie de context senzual din care să nu lipsească ingrediente ca: romantism, igienă, șarm, tandrețe, consensualitate, confort. Toate în limitele decenței, respectului reciproc, dar nu ne putem detașa exhaustiv de sentimente, de noi înșine. Nu ascundeți stângăciile sau rigiditățile în spatele „neprihănirii”. Citiți, documentați-vă, interesați-vă, cereți ajutor! Noi, în esență, da, suntem ființe spirituale și angrenate în procesul sfințirii, dar și dragostea este sfântă, dar și fizică. Nu am inventat-o noi, chiar Dumnezeu însuși. Omul a devenit maestru în pervertirea ei, asta e deja influență malefică.

8. Anxietate. Omul gelos este foarte nemulțumit, neliniștit, neîncrezător în el. Tot timpul cu frica în sân: dacă altcineva iar face competiție, dacă altcineva e mai bun decât el sau mai chipeș, dacă partenera/partenerul îl/ o părăsește pentru altul/alta. Adună-ți forțele și stai liniștit/liniștită. Fiecare are familia și cercul sau conjugal. Investește mai degrabă în decorul relației tale. Înlocuiește temerile cu acțiuni și gesturi de tandrețe. Încearcă zilnic să îți recucerești partenerul/partenera.

9. Lipsa de încredere. În el însuși și în parteneră. Și invers. Încrederea este ingredientul de bază care ține sus vibe-ul relației. Când un om simte că îl suspectezi nejustificat, se șubrezește emoțional și psihic, își pierde vitalitatea, îmbătrânește prematur, se stinge ca o lumânare. Încrederea îl înnobilează, îl edifică emoțional, îi dublează performanțele. Nu uitați! Partenerul este o persoană liberă, cu identitate proprie, pe care Dumnezeu a rânduit-o să îți fie alaturi la bine și la greu. Nu te transforma în stăpânul ilegal al partenerului tău prin posesivitate grotească.

10. Pact mai degrabă cu diavolul decât cu Dumnezeu. Idolul geloziei este rău. Insul atins de vraja geloziei funcționează pe închipuiri, pe negativ și violență. Toate judecățile lui sunt imaginare, abuzive și improvizate. Altfel spus sunt minciuni grosolane, argumentate pueril cu raționamente injuste și demonice. Acestă boală a geloziei poate deveni incurabilă. Este nevoie de recunoaștere a ei, urletul disperat după ajutor, acceptarea rugăciunii slujitorilor pentru eliberare și educarea prin citire, rugăciune, post, asta în cazul in care se mai poate face ceva.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am putut aborda obiectiv subiectul. Multe idei sunt culese din ceea ce am auzit și întâlnit pe teren în slujire. Am văzut femei și bărbați depersonalizați, distruși emoțional și psihic din cauza acestui duh de gelozie. Pe cât de mincinos, pe atît de criminal.

Eliberați-vă din lanțurile geloziei. În sângele lui Hristos există iertare și reabilitare. Dar trebuie decență, bun simț și smerenie, lucruri greu de acceptat de omul gelos care crede că are dreptatea absolută. El uită că privește într-o oglindă deformată. Dumnezeu să aibă milă!

Dacă sunteți sclavi în carapacea unei relații toxice, care vă usucă de pe picioare, devastați de duhul de gelozie, cereți ajutor! Vorbiți! Demascați demonul! Hristos l-a biruit la Calvar! Aveți curaj! Credeți! Fiți smeriți!