Este al treilea an de la întocmirea actualei echipe a Departamentului Național de tineret. A doua ediție a Conferinței Naționale a Liderilor de Tineret a fost o reală binecuvântare. Ne referim atât la părtășia deosebită a întâlnirii, cât și la relevanța și consistența seminariilor și atelierelor de lucru.

Am avut două zile pline de har. Ziua de vineri, 28.03.2025, am avut deschiderea la Biserică “Golgota” Hunedoara. Timpul de rugăciune a fost unul binecuvântat, apoi fratele Nelu Filip, președintele Cultului Penticostal din România, omul căruia îi datorăm meritele acestei viziuni, a avut un mesaj plin de esență și încurajare, chemând liderii de tineret la slujire, și acceptarea de a fi un agent al schimbării, un instrument în mâna lui Dumnezeu pentru generația noastră.

De asemenea fratele Victor Cîmpean, omul căruia i se datorează implementarea viziunii și coordonarea echipei, ca un general care a încolonat lideri devotați la departament, a reușit să adune o armată de slujitori din generația tânără, din toată Europa. Oamenii au venit cu mari așteptări, iar după feed-back-ul primit pe mai multe filiere, așteptările au fost depășite.

Anul acesta a fost special. Călin Onițiu, păstor și consilier-psiholog creștin, a avut două seminarii despre IDENTITATE și PROVOCĂRILE EMOȚIONALE. Seminariile au fost foarte constructive. Liderii au învățat cum se pot vindeca, iar mai apoi cum să contribuie activ la vindecarea generației noastre. Cu dibăcia unui maestru, cu inima unui păstor și căldură unui tată iubitor, Călin a reușit să ne transmită multă durere. Durere pentru generația noastră. Durere sfântă. Durere constructivă, hristologică. O durere care duce la vindecarea personală și a generației.

A doua zi, sâmbătă, au fost patru ateliere de lucru. Liderii au putut bifa încă din formularul de înscriere atelierul preferat. Slujitori competenți au adunat ca pe niște oițe înfometate pe lideri, în funcție de atelierul bifat. Aici au tratat temele anunțate, au avut timp interactiv Q&A, iar Dumnezeu a sfințit aceste ateliere.

Au fost 4 ateliere: 1. Trusă de prim ajutor a slujitorului. Susținători: Caleb Nechifor și Gherasim Magda; 2. Perfecționism. Susținător Nicu Crețu; 3. În căutarea identității. Flaviu Coman; 4. Vindecarea/tratarea adicțiilor. Onisim Botezatu.

Atelierele s-au dovedit a fi elementul de noutate și autenticitate a lucrării de tineret. Liderii au fost extrem de încântați. În pauze vorbeau uimiți de eficiența organizatorică. Suntem convinși că această conferință a adus un plus de calitate Departamentului de tineret și în mod intrinsec, Bisericilor din Cultul Penticostal.

Nu a fost perfect. Mai sunt multe lucruri de pus la punct. Nu lăudăm oameni. Lăudăm pe Dumnezeu pentru acești oameni prin care se face posibilă slujirea oițelor și mielușeilor.

Mulțumim pastorului Daniel Hada, pentru ospitalitate. Mulțumim fratelui președinte Nelu Filip pentru seminarul adus. Mulțumim pastorului Călin Onițiu pentru seminariile pline de viață. Mulțumim pastorului Victor Cîmpean și Departamentului DTCCP pentru buna organizare a evenimentului istoric. Mulțumim fiecărui pastor care a susținut și dirijat atelierul. Mulțumim fiecărui lider pe comunitate, județean, zonal, de biserică. Fără voi organizarea era incompletă. Fără voi viziunea nu poate fi aplicată. Mulțumim liderilor din diaspora care s-au pus pe avioane și au venit cu drag din Europa la conferință.

Pe linia aceasta rugăm liderii din toate Comunitățile Regionale ca până la începutul verii să ne transmită lista/grup completă cu toți liderii județeni arondați comunității. Toți liderii județeni să întocmească lista/grup complet a liderilor zonali de tineret, fiecare lider zonal să întocmească lista/grup cu liderii din fiecare biserică locală. Astfel, dorim ca viziunea Departamentului să ajungă cu slujirea la fiecare tânăr penticostal.

Binecuvântări fie aduse lui Dumnezeu pentru harul de a ne fi ales să slujim generației noastre! Îl rugăm să ne ajute să o facem cu credincioșie.

În linkul de mai jos găsiți seminariile și atelierele conferinței.

https://drive.google.com/drive/folders/1u2ZNcQT3MuTUVxh3f5Pssl8wI0sKL5B6

S-a stins inima neobosită a slujitorului Domnului, păstorul Cornel Țuna. Iar când o inimă de slujitor cedează, se șubrezește brigada slujirii. Dar avem speranță că Dumnezeu va completa numărul cu slujitori devotați din generația tânără.

Ne-am intersectat de multe ori pe câmpul slujirii cu fratele Cornel. Ultima dată în urmă cu mai puțin de o lună la înmormântarea surorii Elena Ciobănică. Fratele Țuna a avut un cuvânt scurt. Era vizibil obosit, epuizat. În scurtul cuvânt a îndemnat la pace, rezolvarea problemelor sufletești și la responsabilitate privind imprevizibilul în materie de viață și moarte.

Acum, ne-ar putea zice mai multe. A ajuns acasă! Așteaptă răsplătirea. Un slujitor implicat, activ și neobosit în ale slujirii. Un om blajin, moderat în abordare, dar perseverent și stabil. Destul de cerebral, rațional și așezat, iar când situația o cerea, suficient de ferm. Așa cum ar trebui să fim toți.

A păstorit multe biserici, în țară și în străinătate. Pe avioane, pe drumuri, cu probleme fel și fel, iată că nu suntem veșnici. Mai suportați-ne câte puțin. Pe lângă luptele personale și grijile familiei, te mai apasă și preocupările pentru moralitatea bisericii ca întreg.

Slujba unui pastor e grea. De multe ori stai nopți în șir între Dumnezeu și biserică. Alteori între oameni și diavol. Te lupți cu fiarele din Efes, dar în final, biruim prin cruce.

Bucurați-vă dumneavoastră cei care depănați amintiri frumoase. Brațele care v-au ținut copiii la binecuvântare au cedat. Vocea caldă a consilierului de serviciu a răgușit. Ochii expresivi și blajini s-au închis. Inima neînfricată în predicarea Adevărului s-a oprit. Dar ferice de cel căruia la moarte nu îi piere nădejdea. Iar fratele Cornel a sfârșit cu bine alergarea. Dragi colegi, să presărați amintiri frumoase pe unde mergeți, că viața și moarte sunt imprevizibile.

Condoleanțe familiei! Condoleanțe Bisericii! Drum bun spre răsplătire eroului slavei care așteaptă cununa care nu se vestejește.

La revedere frate pastor Cornel Țuna!

Cu prețuire, pastor Onisim Botezatu

Cântarea cântărilor (2:11) căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia și s-a dus. 
(2:12) Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării și se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.

Lunile de iarnă sunt friguroase. Atât termic, dar și emoțional, poate. Înfrigurat, cu facturile mari, cu stocurile epuizate, stăteai și te întrebai când va veni vremea bună. Am vești bune: A venit! E aici! Iat-o! E vremea cântării! Cântă! Iarna și frigul ei au plecat. Fredonează deja refrenul iubirii! Prin credință.

Păpădia a început să înfrumusețeze curtea. Turturelele cântă cu ghiarele încolăcite după firele de curent. Pomii înmuguresc. Irișii au început a încolți. Migdalii, corcodușii, dar și piersicii așteaptă să înflorească. În câteva zile roiurile de albine lucrătoare își intră în rol prin livezile în floare. Culturile de rapiță vor îngălbeni câmpiile țării.

Nu știu în ce stare te găsești. Nu știu ce frământări interioare ai adunat. Dar nu va reuși gerul iernii să congeleze atât de tare sufletul tău, încât razele iubirii primăvăratice să nu îl poată încălzi din nou. Ieși la o plimbare prin curte. Stai câteva minute cu ochii închiși privind spre soare. Chiar și cu dinți, tot înclină a speranță. Soarele e cald.

Zâmbește! Fii receptiv la iubirea celor din jur! Oferă iubire! O îmbrățișare călduroasă valorează cât un vagon de vorbe reci. Lasă primăvara să inunde inima ta și va debloca obezile de gheață ale celor din jurul tău.

Dragă creștine! Oriunde ai fi! Orice glaciație ar fi în jurul tău. Fii tu o primăvară care topește sloiurile cordiale! Fii tu floarea dintre spini! Fii tu raza de soare cald! Fii tu agentul “termic” al iubirii divine! Lasă-L pe Hristos, Soarele neprihănirii să lumineze întunericul ce te înconjoară. Prin zâmbetul tău. Prin dragostea ta.🌼🌼🌻🌻🌼🌼

Stăm în fața unor situații neprevăzute, în calitate de slujitori și avem complexul acesta, că oamenii rămân captivi. Ne rugăm pentru ei și totuși unii rămân adicți, pătimași, legați, posedați. Că nu sunt Mesia, am înțeles de timpuriu. M-a ajutat prietenul meu Ionel Vicovan să înțeleg. “Onisim, scoate opțiunea de Mesia.” Și am anulat această opțiune de timpuriu. Dar rămâne durerea asta paternă pentru enoriașii captivi. Și ucenicii au avut-o.

(Matei17:18) Isus a certat dracul, care a ieșit din el. Și băiatul s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
(17:19) Atunci ucenicii au venit la Isus și I-au zis deoparte: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?”

„Din pricina puținei voastre credințe”, le-a zis Isus. „Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici colo!» și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputință.
(17:21) Dar acest soi de draci nu iese decât cu rugăciune și cu post.”

Iată câteva cauze pentru care noi, slujitorii nu putem scoate unele soiuri de demoni. Unele. Sunt mai multe.

1. Necredința. Nu vorbim aici de credință mântuitoare. Acel minim obligatorii pentru pocăință. Ne referim la darul de credință, ca dar special al Duhului Sfânt. Aici credința devine o armă letală anti-duhuri. (E o expresie contextuală). Dacă enoriașii stăruiesc pentru botezul și umplerea cu Duhul Sfânt, noi slujitorii suntem obligați să stăruim pentru toate darurile: deosebirii duhurilor, tămăduirii, înțelepciunii, credinței, cunoștinței, proefeției, etc.

2. Lipsa coeziunii de grup a slujitorilor. Dacă între slujitorii altarului nu există o strânsă legătură spirituală si cordială, ei nu vor avea sorț de izbândă. Un diacon se simte nedreptățit. Un prezbiter crede că ar merita mai mult. Se întâlnește cu altul cu frustrările nerezolvate. Fac echipă de batjocură și desconsiderare la adresa colegilor de slujire. E foarte multă tensiune și frământare în echipele de conducere. Aici recomand mai multe activități de tip team building. Unde echipa se consolidează, se vulnerabilizează, se cunoaște, se detensionează și crește. Cu o echipă dezbinată nu poți exorciza nici un duh.

3. Lipsa de curaj. Sunt slujitori care preferă să tergiverseze la nesfârșit o situație delicată. Nu există spiritul pragmatic, asumat de a lua inițiativa. Dacă pastorul este defensiv și nu începe demersuri îndrăznețe prin credință și cu maturitate, echipa va fi anxioasa și defensivă. Iar diavolii își fac de cap.

4. Compromisul. Imaginați-vă că Iuda era cu ei când făceau exorcizarea. Și se gândea: “oare cât va plusa ăsta dacă îi exorcizăm fiul?” Când tu ca Iuda, marele exorcist ești chinuit în privat de același diavol de: beție, lăcomie, iubire de bani, pornografie, autoritarism, minciună, frică. De unde putere exorcistă? De aceea se cere slujitorului o viață curată, independentă, neprihănită, liberă. Slujitorul altarului nu are voie să fie un mare patron. Cu cât e mai influent în afaceri, cu atât e mai anemic. Slujitorul trebuie să aibă o viață normală, decentă, pentru a putea rezona cu majoritatea enoriașilor lui și pentru a putea fi conectat la cer.

5. O viață fără disciplina post. Dacă nu avem în formulă, ca stil de viață disciplinele rugăciunii și postului, suntem anemici. Nu avem vlagă nici să supraviețuim. Un anorexic spiritual, are el însuși nevoie de sustenabilitate, ce să mai ducă și pe altul în spate. Fără două zile de post pe săptămână, slujirea va fi normală, clasică, mediocră și cu pronunțate accente de apostazie. De la două zile de post pe săptămână (cu excepția cazurilor de boală) se produc miracole. Că postul este o armă fundamentală, ne zice Domnul Isus în textul citat mai sus. Sunt specimene de draci(duhuri) care nu se lasă intimidați ușor. Ei pot fi învinși prin post și rugăciune.

6. Preocupările politice. Mandatul unui slujitor este de patru ani. Primii doi sunt după alegeri, următorii doi sunt un fel de pre-campanie. Întrebare prieteni: noi când mai slujim? Unde e slujirea propriu-zisă? “Ucenicii se certau între ei, care să fie cel mai mare?” Tovarăși! Tocmai v-a anunțat Mântuitorul că va fi trădat, că va muri. Asta e singura voastră preocupare? Funcția? Poftim cultură apostolică? Și te aștepți la recoltă? Du-te și exorcizează oameni demonizați cu frustrați și comentatori doritori de funcții și ranguri. Niciodată! Și ne rămân enoriașii demonizați!

7. Luptele fratricide. (Gal 5:20) închinarea la idoli, vrăjitoria, vrajbele, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide,
(5:21) pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus-o, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.

Dragi “simpli membri” așa cum vă place să vă numiți, căutați pacea cu toții. Alergați după ea. Coeziunea bisericii ca trup al lui Hristos garantează biruințe pe tărâm spiritual. Să introducem și îmbuibarea aici? Duhul Sfânt a introdus-o. Noi nu ne îmbătăm, nu fumăm, nu curvim, dar: avem mașini opulente, ne îndopăm cu mâncare, exagerăm în lux, vacanțe cât mai exotice (ne mai și pozăm), lucruri “normale” până la un punct, dar care fac demonii să intre în copii și familii, iar acestea ne costă la factura exorcizării. Păi când are copilul acces nelimitat la internet, acces pe plajele scumpe ale lumii, ce te aștepți să intre în ei? Îngeri? Nu. Intră multe duhuri pe care le aduc în adunare. Recomand moderație și la acest capitol. Noi suntem cetățeni ai cerului. Nu vă potriviți chipului veacului acestuia! Mult s-a mai diluat creștinismul autentic astăzi!

8. Nu suntem Mesia. În final, ca o auto-consolare, vrem să fim caracterizați și de simțul măsurii. Nici Domnul Isus nu a rezolvat toate cazurile de pe planetă din timpul traiului scurt pe pământ. Nu le putem face pe toate și desăvârșit. Suntem oameni limitați și neputincioși. Dar tot ce putem face, vom face prin credință în Dumnezeu, cu ajutorul Duhului Sfânt, în Numele sfânt al Mântuitorului Isus Hristos. Haideți să ne întărim în Domnul și în puterea tăriei Lui!

Dar, o mică analiză introspectivă, o pastilă de discernământ, s-ar putea să ne prindă bine și să aducă un plus dilemelor și provocărilor noastre de pe tărâm duhovnicesc. Recomand analiza acestor rânduri la ședințele de comitet/consiliu. Tot ce e nebiblic să fie taxat și ejectat, dar tot ce e adevăr să fie aplicat.

Dragi colegi slujitori! Putem totul în Hristos care ne întărește!

Cu prețuire, pastor O. Botezatu

Cui se adresează?

În atenția liderilor de tineret penticostali din țară și din străinătate!

Când?

Prin harul lui Dumnezeu ne pregătim de a doua ediție a Conferinței Naționale a liderilor de tineret CCP. Notează în calendar data de 28-29 Martie 2025!

Unde?

Conferința se va ține la Hunedoara, Biserica Golgota. Gazdă ne va fi fratele păstor Daniel Hada. Va fi nevoie de o noapte de cazare. Vă sugerăm să vă rezervați din timp cazare, deoarece zona este intens vizitată, în apropiere fiind mai multe obiective turistice. Pentru relaxare, vineri seara sau sâmbătă după conferință se poate vizita Castelul Huniazilor. Municipiul Deva fiind la dor 20 km distanță se pot face rezervări și la pensiuni/hoteluri din Deva.

Scopul?

Ne dorim o generație de tineri echipați și plini de pasiune pentru Hristos. Pentru aceasta considerăm că investiția în liderii de tineret este o reală soluție. Cu eforturi mari, cu implicare din partea Departamentului de tineret al Cultului, reușim să facem mari isprăvi. Faptul că fratele președinte Nelu Filip va fi cu noi (și va sluji la cuvânt vineri seara) indică spre greutatea acestei conferințe.

Cui ne adresăm?

Pe de o parte ne vom adresa liderilor în speranța definirii propriei identități spirituale și emoționale. Vom avea ateliere de lucru pe patru teme fundamentale: 1. Perfecționism; 2. Adicții (și vindecarea lor); 3. Trusă de prim ajutor; 4. În căutarea identității. Fiecare având libertatea de a alege atelierul/seminarul necesar lui.

Beneficii?

Apoi, cu ajutorul Domnului, prin slujirea pstorului Călin Onițiu, vom încerca să tratăm problemele emoționale ale liderilor de tineret, ne vom ruga pentru ei și îi vom instrui să facă același lucru tinerilor pe care îi slujesc.

Cum mă înscriu?

Accesând linkul de mai jos vei găsi informații despre costuri, cazare, program, formular de înscriere. Cu rugămintea de a distribui cât mai multor lideri de tineret din regiunea, județul tău. În așa fel încât invitația să ajungă la fiecare lider de tineret din țară. Haideți la echipare!

https://forms.gle/NutuNX29ALtv4ui98

Organizator: Departamentul de tineret al Cultului Creștin Penticostal(DTCCP), coordonat de fratele pastor Victor Cîmpean.

https://www.instagram.com/stories/larisacln/3542659025338549346?igsh=d3o0N2J5bmEwMW8z

E plină media cu filmulețe și reportaje despre dezastrul din Los Angeles. O nenorocire care a zguduit planeta. Un incendiu devastator care a pus la pământ luxuriantele cartiere de pe coasta americană.

Am fost și eu îndemnat să scriu un articol. Am așteptat să treacă febra știrilor, să reflectez asupra speței, să mă rog și să înțeleg câteva principii din lecțiile pe care Dumnezeu le-a predat altor semeni de data asta. S-ar putea ca mâine să învețe ei din dureroasele mele lecții.

Lecții din cenușa Hollywoodian

1.Primul este principiu biblic: (Matei6:19) Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții;
(6:20) ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură!
(6:21) Pentru că, unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

Săracii păgubiți au învățat pe propria piele ce înseamnă această lecție. Nu avem nici un privilegiu în plus pentru faptul că Dumnezeu ne-a luminat să înțelegem asta din Biblie.

2.Nu judecați oamenii! Săracii de ei bogații! Oricum sunt faliți. Toată investiția lor de zeci de ani s-a spulberat în câteva clipe. Cu bani curați sau pătați, nu mă mai privește pe mine. Cenușa e la fel. Nu fiți aspri cu niște oameni devastați. Cei mai mulți dintre ei oricum se trezesc, încep să reflecte și, probabil vor fi cei mai prolifici speacheri împotriva luxului. Nu judeca niște oameni doar pentru că au păcătuit într-un mod diferit de cum ai păcătuit tu!

3.Case diferite, aceeași Cenușă. Focul nu ține cont de materialele folosite. Când văpaia pornește purtată de vânt macină totul în jur. Fără remușcare. În urma focului rămâne același cenușiu sinistru, rămân florile de plumb și funerarul veșmânt bacovian al efemerității. Din rege sau cerșetor, tot un bulgăre de pământ rămâne.

4.”Teologii” apocaliptici. Știu, se aseamănă mult cu Sodoma și Gomora. Era multă stricăciune. S-au înecat în propriile noxe. Au fost înghițiți de infernul provocat de propriul lux. Dar, oare nu e același diavol și în proximitatea ta? Nu sunt păcate ordinare în inima ta, în familia ta? Aceeași judecată, aceeași Biblie condamnă același păcat din cugetul tău. Telefonul tău se poate transforma într-o infernală Gomora. Asprimea împotriva unor năpăstuiți, e asprimea împotriva acelorași păcate săvârșite în viața ta.

5.Riscul de a avea aceeași soartă. Citez iarăși din Isus Hristos: (Luca13:4) Sau acei optsprezece inși peste care a căzut turnul din Siloam și i-a omorât credeți că au fost mai păcătoși decât toți ceilalți oameni care locuiau în Ierusalim?
(13:5) Eu vă spun: nu, ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.”

Pare o amenințare a Mântuitorului. Pare o avertizare. O atenționare. Oare conștientizare? Sau mai multă moderație în judecăți? Nu știu. Dar cred că esența creștinismului stă în iubire. Iar iubirea trebuie să sară peste zidul dușmanului cu o pralină de ciocolată în buzunar. Nu, nu suntem mai buni.

6.Apropourile divine. Oare nu înțelegem că prin aceste dezastre sporadice, Tatăl ceresc ne avertizează că planeta geme și se apropie de saturație? În final va fi un foc generalizat, care va prăji planeta înainte de a o arunca în neant. (2Pet 3:10) Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceea cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură, și pământul, cu tot ce este pe el, va arde.

Asta e Biblie. Dacă e Biblie, e mare adevăr. Iar adevărul e realitate pură. Adică, se vor întâmpla. Debutul lor este iminent.

7.Creștinism = iubire și empatie. De ce ar fi deplasat să ne rugăm pentru victimele dezastrului din Los Angeles? Oare nu mijlocim noi pentru toți oamenii? Dacă ne rugăm pentru paralitici, bătrâni, păcătoși, vameși, prostituate. De ce am face excepție când vine vorba de bogații lumii? Nu sunt ei oameni? Nu au suflete? De ce nu ne-am ruga pentru cetățenii Federației Ruse spre exemplu? 130 milioane de oameni pe care Dumnezeu îi iubește. Sau pentru țările arabe? Toți sunt potențiali mântuiți. Fiți empatici și miloși! Fiți avocați (mijlocitori) ca Moise, nu procurori ca Iona, care adună probe de judecată și pedeapsă împotriva ninivenilor.

8.Lăsați cenușa să vorbească! Nu este ea, cenușa, vocea dreptului divin? Nu strigă tăciunii hollywoodieni suficient de tare? Cum că fericirea nu stă în lucruri, ci în Dumnezeu? Nu este asurzitoarea mărturie a bulevardelor pustii, că paradisul nu mai poate fi clonat de om, e doar în Dumnezeu și veșnicie. Că fericirea vine prin Hristos și iertarea păcatelor. Iar sfânt e doar pomul vieții din Paradis, nu “lemnele și baghetele hollywoodiene.”

9.Dumnezeu are ultimul cuvânt. Oricum divinitatea are agenda ei și propriile criterii de evaluare. Parte dintre ele sunt prezentate în Biblie. Lăsați-L pe Dumnezeu să evalueze! Noi doar să îl rugăm să trateze cu milă speța, să trezească orice conștiință a victimelor, să aducă mântuire tuturor. Inclusiv neamurilor lor. poate măcar acum vom înțelege toți că trebuie să îi mulțumim Tatălui pentru orice succes. Iar Dumnezeu are cea mai mare cotă de încredere din toate vremurile.

10.Mulțumiri lui Dumnezeu! Nu pentru că ar fi pedepsit un petec de planetă. Nu pentru că a îngăduit aceste lucruri. Aș fi foarte rezervat în dreptul “mâinii Domnului” în acest caz. Dumnezeu și când îngăduie o nenorocire, o face cu scopul de a trezi mințile închise la adevăr, în vederea salvării. Aș merge mai degrabă pe nișa propriului dezastru, generat de propriile alegeri, înecați în fumul propriilor iluzii, devastați prin autodistrugere. Mulțumim Domnului că a mai avut un strop de milă pentru noi. Că avem casele intacte. Că suntem vii, sătui, credincioși, cu mintea limpede și cu nădejdea mântuirii în suflet.

Iar voi, cetățeni ai planetei. Nu invidiați niciodată pe nimeni. Nu judecați ci mai degrabă fie-vă milă de săracii de ei bogații! Rugați-vă pentru sufletul lor. Al celor vii. De foame nu vor muri. Unii, probabil abia acum vor învăța munca cinstită. Alții nu au nici un regret, că au construit cu bani ușori totul. La fel de ușor au pierdut totul. Ce mai contează. Noi toți avem de învățat. Că fericirea este doar în Dumnezeu, iar pământul nu ne poate da nimic fără ștampila suferinței și soarta focului!

Dacă ne-ar scoate Dumnezeu la tablă astăzi, oare am ști să răspundem întrebărilor Majestății Sale? Recomand spre reflecție 4 capitole din Biblie. Citește-le diferit de cum le-ai citit până acum. Sunt întrebările puse de Dumnezeu celor care se cred performanți și grozavi, dar nu sunt nici grozavi, nici performanți. (Iov cap. 38, 39,40,41). Iar în loc de răspuns, recomand memorarea capitolului 42.

Fiți înțelepți!

E ziua ei. Briana a împlinit șase ani. Am venit de la biserică, plin de bucurie. “Eu vreau să dorm cu tati!” Zice ea. Ne punem în partea opusă pernelor, că deja nu mai încăpem toți. Grijuliu ca mama lui, Yari întreabă: “Aveți pernă?” Ea (Bia) e purtătorul meu de cuvânt în seara asta. Iar faptul că se oferă din oficiu în acest rol mă simt frapat. “Da! Avem! Tati este perna mea și eu sunt perna lu’ tati!”

Se pune cu căpușorul pe brațul meu, cu mâna în jurul gâtului și așa adoarme. Pe brațul lu’ tati. Iar eu pe brațul ei. Pe lângă această pernă, latexul mi se pare bolovan.

Se zice că fata îi dă pentru prima dată inima tatei. Dacă tatăl îi primește inima, și e grijuliu, atent și iubitor cu ea, i se dezvoltă foarte mult inteligența emoțională. Acest lucru îi securizează integritatea psihică și emoțională pe viață și va fi o femeie romantică, delicată și iubitoare, dar și o mamă foarte bună. Orice stimul extern din partea unui băiat este asociat în subconștient cu tata. Dacă băiatul care o curtează se apropie de comportamentul tatălui, atunci se va simți în siguranță și îi va dărui inima. Aici recomand băieților să studieze atent personalitatea potențialului socru.

Dacă tatăl îi respinge inima fetei, și e neatent cu ea, și nu e afectuos, atunci fata devine vulnerabilă și crește fără discernământ emoțional. În acest caz, șansele să ajungă pe mâna cui nu trebuie sunt maxime. Iar ca adult va fi rece, rigidă, circumspectă și cu tendințe de masculinizare. Așa se face că fetele de tați agresivi, alcoolici, absenți sau posesivi sunt atrase de același stil de băieți. Exact din lipsă de discernământ emoțional, pe care ar trebui să îl învețe de la tată. (Notă: Nașterea din nou și educația pot schimba aceste statistici).

Același lucru este cu băieții și mamele. Ei asociază femeia și feminitatea cu mama. Dacă mama este o femeie calmă, blândă, călduroasă, afectuoasă, băiatul are șanse mari să reușească în căsătorie. El va fi atras de o fată care se apropie de stilul mamei. Dacă mama este absentă, rece, rea, băiatul crește fără discernământ emoțional și poate gafa, chiar după ani de relație.

Dragi părinți. Oferiți-vă bicepșii, dar și pieptul ca pernă pentru copiii voștri. Vor crește în curând mari, iar nevoia de intimitate îi va îndepărta de noi. Bucurați-vă acum de ei, cât mai puteți. Mă i-au fiorii pentru vremea când vor vrea camera lor.

Mă întorc de multe ori din slujire nopțile târziu. Plâng în drum spre casă, cu complexul că ajung după ce ei adorm. L-am rugat pe Dumnezeu să completeze el dezvoltării lor spirituale. Să știți că mă ascultă. Aud la ei lucruri și lecții pe care nu le-am predat. Nici eu, nici soția. Ne surprind zilnic. Sincer, nu aș vrea să am în casă niște roboței care timorați, să execute ordinele mele. Vreau să le dezvolt spiritul lor critic, sentimente pozitive, simțăminte individuale și duhovnicești, să producă prin mintea lor judecăți geniale și sfinte.

Dragi adulți! Sunt unii părinți care își plâng de milă că au pierdut prim planul atenției copiilor lor. Am o întrebare: Acei copii au avut parte de o pernă moale? Am fost acolo în nopțile când fulgera afară? Să le oferim iubirea și protecția noastră? Au găsit înțelegere la noi? Au primit ajutor la teme? În funcție de asta să dezvoltăm pretenții!

Dragi copii! Nu judecați lipsurile de iubire ale părinților voștri! Oferiți-le iubirea voastră! Nu pentru ceea ce ei nu merită, ci pentru ceea ce voi meritați: să fiți fericiți! Pentru că fericirea copilului, a agățat-o Dumnezeu în cuiul cinstirii de părinți. Și stă suspendată acolo de milenii.

Vedeți. Perna este ceva moale. Ceva ce asociem cu odihna. De aceea se face din materiale fine: pene, latex, vată etc. Perna este asociată cu somnul și visarea. Faptul că iubirea noastră cea mică (Bia) a asociat pieptul tatălui cu perna ei, iarăși mă face să lăcrimez. (Sorry! Am terminat fraza în lacrimi).

Bucurați-vă de copii! Țineți-i aproape! Noi îi învățăm iubirea sau disprețul. Grija s-au indiferența. Bunătatea sau răzbunarea. Haideți să fim mai umani! Mai tandri! Mai calmi! Mai călduroși! În curând vom fi o amintire pentru copiii noștri. Astăzi decidem, dacă rămânem pe cortexul lor: un coșmar sau un vis frumos.

Mulțumesc puiuțul meu. Pe lângă brațul tău, cea mai comodă pernă comercială, mi se pare plină de pietre. Tata te iubește mult!

(Matei9:12) Isus i-a auzit și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi.
(9:13) Duceți-vă de învățați ce înseamnă: «Milă voiesc, iar nu jertfă»! Căci n-am venit să-i chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.”

Aveți jertfe pregătite? Aveți schițe de predici nepredicate încă? Ați fost la repetiții? Puneți-le în cămară la rece și aveți milă. Am intrat într-un maraton al jertfelor. Iar dacă nu sunt filmate și distribuite, parcă sunt făcute cu dezinteres. Stop acestor jertfe! Manifestați milă!

Fie că vorbim de implicare fizică, financiară, eclesială, socială, nici una nu se face fără jertfă. Iar dacă te costă ai vrea să ți se și contabilizeze. Dar nu vei fi pontat de Dumnezeu dacă nu ești un om milos. Oprește de îndată jertfa și pornește lumânarea milei!

Preaiubiților! În jurul nostru se sting oameni sub pedeapsa auto-condamnării. Oameni care se roagă disperați să prindă lumina zilei. Enoriași care au fost botezați, au cochetat cu nelegiuirea, au ajuns departe de Dumnezeu și plâng cu lacrimi amare. Nu savurați cu sete derapata judecată ce să năpustește peste capul lor, manifestați milă!

“Ferice de de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă.” Spunea Hristos în Matei 5:7. Permiteți-mi să adaug: “Vai de cei care judecă aspru pe alții, căci aspru vor fi judecați de alții și de Dumnezeu!”

Ești pregătit pentru weekend să aduci o jertfă lui Dumnezeu? Stop! E vremea milei. E vremea îndurării! Fă bine cât vezi cu ochii. Nu mai judeca! Nu îți da cu părerea. Recuperează orice urmă de viață! Dragă părinte! Așteaptă-ți fiul/fiica risipitor/oare cu pieptul plin de dragoste. Cu milă. Pentru că da, Mila biruiește judecata!

Dacă vei face așa. Dacă vei fi milos, jertfa ta nu va trece neobservată. Iar fumul ei se va înălța drept ca lumânare spre Dumnezeu. Haideți în anul 2025 să fim mai buni, mai miloși, mai plini de dragoste, și avem șanse mari să fim chemați fii ai lui Dumnezeu! Altfel, ne vom da trupurile să fie arse degeaba, în lipsa dragostei!

Am declarat la nivel personal, familial și al bisericii locale, Betleem: Anul Harului, anul milei, anul îndurării, anul bunătății! Alătură-te și tu!

(Imaginea am luat-o de pe site-ul Librăriei Maranatha. Pare o carte faină și vreau să o comand). Haideți să mai căutăm librăriile. Avem nevoie de cultivare.