Despre onisimbotezatu

”Doar prin Tine sunt ce sunt!”

Nădejdea învierii. Versuri

Nădejdea învierii

Tu aduci zorii peste dealuri
Prin harul Tău vedem lumina,
Țintim eterne idealuri
Chiar de aici vedem doar tina,
Știm, râul are două maluri.

Aici cenușă efemeră,
Durere, lacrimi și suspine
Ne stingem în propria sferă.
Dincolo albia e fină,
Nisipul este cristalin
Și veșnicia e lumină.

Disloci din infinit speranța
Ne umpli sufletul cu pace,
Iar prin lumina mântuirii
E mai frumoasă dimineața.
Simțim răcoarea nemuririi
Când printre ani
Se stoarce viața.

Tot ce-i frumos,
Curat
Și dulce
Se leagă numai de Isus.
Tot ce râvnim cu bucurie
Să ni se-aducă din Înalt
Tot ce-i belșug și bogăție,
E de pe malul celălalt.

Vă las în urmă
Timp și viață,
Eu navighez spre alte sfere.
Cerul îmi dă belșug de pace
Și bucurii fără măsură,
Ce voi îmi dați
Sunt doar himere.

Tu smulgi din beznă răsăritul
Și soarele dizolvă ceața.
Când e aproape asfințitul,
Când e amurg la orizonturi
Și simți că ți se stinge viața.
De a îmbobocit credința
Atunci va înflori speranța.

Îți mulțumesc Ție Părinte
Pentru divină înfiere.
Când la Golgota am spus: Da!
S-a dus și frica de-ntuneric,
Iar moartea e fără putere.
Sunt neclintit în fața gropii
Doar prin nădejdea ÎNVIERII!

                  Onisim Botezatu
                  30.12.2021
                  H. 06:00
                  Felix

A murit Pastor Mihai Morar

Când pleacă un păstor la cer, o turmă întreagă este zdruncinată din temelie. Practic turma aceea sunt oamenii care au fost slujiți ani de zile. Nunți, botezuri, binecuvântări, rugăciuni pentru bolnavi, înmormântări, predici istovitoare, zile de post, etc. Toate acestea atrag după ele stres, oboseală, boli, suferințe sufletești, depresii, și moarte prematură.

Adevărul este că dacă nu te rânduie Dumnezeu pentru slujba de păstor este o nebunie să râvnești la ea. Când simți susținerea divină te simți ca leul neînfricat, simți că ai alianță în cer îl simți pe Dumnezeu lângă tine, cu îngeri cu tot. Fratele Mihai a avut chemare, chiar una specială. Oamenii cu innimă mare, se sting devreme.

Fratele Morar a fost un om ales. L-am cunoscut prin 2008 la o seară de rugăciune în Elche. A avut un cuvânt bun. A slujit ca vicepreședinte al Comunității Penticostale din Spania.

Frate păstor ați lăsat în urmă mulți fii, mulți ucenici și o biserică mare. Prea timpuriu ați plecat dintre noi (56 de ani mi se pare acum o vârstă fragedă), dar Suveran pe viață și pe moarte este Dumnezeu. Nu e tragedie mare, fratele Mihai a mers la odihnă, așteptând totodată răsplătirile dumnezeiește rânduite de Împăratul pentru păstori. Ei sunt îngerii bisericilor, sunt mediatorii înaintea cerului, sunt preparatorii de hrană pentru turmă tot timpul în alertă păzind oile, oițele și mielușeii de lupi înfometați.

Am o doleanță majoră, văd nevoia acută de o armată de mijlocitori pentru păstorii sufletești ai Bisericii lui Hristos. Ei sunt tot timpul în linia întâi. Voi vă luptați cu duhuri, noi ne luptăm cu legiuni. Avem nevoie acuta de ajutor în rugăciune, de echipare cu daruri duhovnicești de putere, iar aceasta poate fi făcută de un pluton de mijlocitori maturi, devotați, sinceri și neprihăniți.

La revedere frate Mihai! Frați credincioși ai Bisericii Eben-Ezer din Castellon, fratele dumneavoastră păstor a mers înainte, vom urma și noi, că în curând începe răsplătirea sfinților.

Un portofel în colectă?

El a dat tot!…

A doua zi de sărbători dimineața. Dumnezeu avea să ne surprindă din nou cu un har deosebit. Atât prin colindele fanfariștilor și ale grupului Betleem, cât și prin rugăciune și cuvânt, Dumnezeu a binevoit să ne copleșească cu prezența Sa.

La final, vine fratele Mariș (responsabil cu strângerea colectei duminicale) și îmi spune plângând: „Am numărat banii, iar cineva a aruncat portofelul cu totul în persul pentru colectă, cu o suma de 566 lei și 50 de bani. Probabil, atins de Dumnezeu, acest bărbat (știm sigur că este bărbat, pentru că este un portofel de piele, îndoit). El a înțeles că dăruirea este mai importantă decât zece lei aruncați în colectă. Și-a sustras actele, să nu aflăm cine este și a aruncat portofelul acolo.

M-am simțit obligat să intervin la final. Să amintesc de văduvă săracă pe care Hristos o evidențiază prin cei doi bănuți pe care i-a pus în visteria Templului, spunând Isus: „Ea a dat mai mult ca toți, pentru că a dat tot ce i-a mai rămas ca să trăiască”

Dragul meu, nu știm cine ești! Deși mi-aș dori sa te cunosc. Să ne povestești despre motivația gestului tău. Despre ceea ce te-a determinat să recurgi la acest gest care sunt convins că a declanșat atenția divină spre binecuvântare în dreptul casei tale. Nu știu nici dacă ți-a mai rămas pentru bilet de tramvai sau nu.

Tu ai dat mai mult ca toți. Pentru că Dumnezeu nu se uită la cât dăm, ci la cât ne rămâne. Ori ție nu ți-a mai rămas nimic. De fapt, ai plecat acasă mai bogat ca noi toți. De când sunt în slujire nu am văzut, nici nu am auzit despre așa ceva. Ne-ai dat 100 de mii de euro sau poate un milion, sau poate zece milioane. Nu știu cât contabilizează Dumnezeu. Ești sponsorul principal al construcției Bisericii Betleem. Cu banii tăi cu siguranță vom termina biserica. Te iubim! Și Dumnezeu te iubește.

De fapt, dările noastre, milosteniile, zeciuielile, darurile de bună voie, ajutorarea, filantropia, sunt niste mici extemporale prin care Dumnezeu ne testează caracterul. Vrea să vadă dacă inima noastră este alipită de cer sau de humă. Vrea să vadă dacă avem caracter nobil, hristologic, bun, milos, sau daca suntem lacomi de avere, zgârciți, cu inima închisă ca Hagi Tudose.

Macedonenii s-au dat pe ei înșiși Domnului, iar atunci sărăcia lor s-a transformat în belșug de binecuvântare pentru sfinții mai săraci decât ei, așa constata apostolul Pavel.

Te iubim, drag creștine! Dumnezeu îți va binecuvânta inima ta jertfitoare. Îți va da un portofel și nou și plin. Dar mai mult de-atât, îți va face favoare în Împărăția Sa. Tu ai înțeles ce înseamnă dăruirea de sine, care este superioară dărniciei.

Iubirea construiește poduri!

Reprezentativ

Dacă ar fi sa evaluam ziua de ieri într-un singur cuvânt, acesta ar fi: DIVIN. Iar dacă aș fi întrebat ce părerea am, aș dori să facem lunar astfel de activități.

Dogmele ne separă prin construcția de ziduri, iubirea ne aduna prin construcția de poduri. Dacă pe linie de predicare ne separăm sau nu reușim să coabităm, pe linie de cântare Dumnezeu face minuni.

Într-o atmosferă de cer, ieri dimineață corurile reunite ale celor două biserici: IZVORUL VIEȚII Aradul Nou și BETLEEM, Gai-Poltura au reușit să convingă îngerii lui Dumnezeu să se unească împreună cu noi și să facem o formație intergalactică, ce a favorizat prezența deosebita a lui Dumnezeu. Iar pastorul Adi Bârzan a avut un mesaj plin de esență îndrumând spre hristocentrismul sărbătorilor natale.

Seara am mers noi la ei, cu aceeași formație, cu aceleași gânduri de pace, cu același entuziasm, cu aceeași inimă. Slava lui Dumnezeu plutea în aer și era atât de copleșitoare că ai fi preferat să se lungească până la miezul nopții. Că tot ce e frumos, pacifist, curat, armonios, ziditor, plin de iubire, nu poate veni decât de la Dumnezeu. La final am avut un mesaj despre IMNURILE NAȘTERII. Am descoperit în cântările sfinților agenți ai împlinirii planului divin, atât de multe perspective de slujire spirituală, misiologică, personala, națională și mondială. La urmă am continuat părtășia la masa de dragoste din demisolul bisericii, unde am legat prietenii, am evaluat aceste evenimente pornite din inima lui Dumnezeu.

Vă mulțumim dirijorilor: Sem Bala, Andrei Gherheș, Manu Negrea, Sorin Fedur, Jenny și Ema Bunai, ați strălucit. Voi ați fost pionii principali care ați declanșat îndurările divine pentru cele câteva sute de suflete înfometate care s-au adăpat din izvorul bogat al mântuirii. Vă mulțumim vouă, coriștilor pentru eforturile făcute în cele două luni de repeții, costumați la fel, cu eșarfe aurii, ați fost ca o ofrandă în sine, niște îngeri trimiși de Dumnezeu să ne învioreze sufletele triste. Personal am fost vindecat prin cântările voastre, cu voci mirifice și profesioniste. Vă mulțumim frați păstori: Adi Bârzan, Nelu Kovacs, Vasile Lador, pentru susținere și colaborare. Așa îi place lui Dumnezeu să ne vizităm, să ne dăm întâietate, să ne respectăm, să conviețuim armonios să avem proiecte comune, să facem bine, să ne iubim ca frații pentru care a murit Hristos, râvnind la același cer unde vom servi aceeași masă împreună cu Prințul păcii.

Vorba lui Camil Petrescu: „Unde dragoste nu e, nimic nu e.” Dar unde exista dragoste hristologică, acolo e belșug, acolo e tărâmul minunilor, acolo se vindecă suflete, se cos inimi frânte, se resuscitează morții spirituali, se prezintă Hristos prin Sfântul Duh. Iar acest proiect nu se putea realiza dacă nu avea ca mobil, IUBIREA. Mulțumim Tatălui ceresc pentru favoare!

Abia aștept să vină sărbătorile Pascale să repetăm experiența aceasta minunată. VĂ IUBIM!

Misionarii au fost eliberați!

Conform comunicatului APME cei 17 misionari arestați în Haiti au fost eliberați. Ia un timp de 5 minute și fă o rugăciune pentru numărul mare de misionari care își pun viața în joc pentru înaintarea Evangheliei Împărăției, destul de mulți dintre ei cad la datorie.

Noi ne putem aduna liniștiți astăzi pentru că generația bunicilor noștri au plătit scump prețul libertății noastre. Bătaie, închisoare, confiscarea bunurilor, limitarea oportunităților de serviciu, deportări și alte chinuri cumplite.

Dragă, mamă Zina!

Stimată, dragă mamă Zina. Nu v-am văzut la înmormântarea fiicei dumneavoastră din cauza grelelor suferințe trupești. Doar Sfântul Dumnezeu știe ce se află cu adevărat în inima sfâșiată de durere. Al doilea odor la căpătâiul căruia vă luptați să înțelegeți voia lui Dumnezeu. Ați născut doi copilași în care ați investit energia și toată putere vieții. Nu a fost în zadar!

Sora Dorina a slujit lui Dumnezeu. A crescut cinci copii slujitori, a căror prestație are rezonanță peste veacuri. Vali slujește în comitetul unei biserici minunate, Flavia e ca o mamă pentru câteva zeci de copii de la Grădiniță Samariteanul, instituție pe care Diana o administrează cu dibăcie, Alex este liderul de tineret al Bisericii Agrișu Mare, iar Miriam este printre cele dintâi slujitoare în lucrarea cu copiii.

Sămânța lor va fi cunoscută între neamuri și urmașii lor, printre popoare; toți cei ce-i vor vedea vor cunoaște că sunt o sămânță binecuvântată de Domnul.” Isaia 61:9

Slujind cu modestie și dragoste din umbră, sora Dorina a crescut o casă de slujitori. Sunt mame care nu reușesc să fie mame nici pentru copiii lor, îi abandonează prin maternități și orfelinate. Sunt mame foarte bune pentru copiii lor, dar sunt mame ca Eva, care se traduc prin „mama multor nații”.

În ziua de 15 decembrie, în care Nicu Mărgaian ar fi împlinit 59 de ani, era ziua în care prietenii îl sunau și îl încurajau, Cel mai frumos cadou pe care fratele Nicu l-a primit de ziua lui a fost întâlnirea pe care Dumnezeu a organizat-o cu prințesa inimii lui, Dorina.

A fost o zi friguroasă. Iarna se înghesuie să paralizeze livada din „Via Dali” (așa se numește dealul cimitirului din Agrișu Mare). Puzderie de copii, bătrâni, mame și tați, de departe și de aproape, care au venit să ducă pe ultimul drum pe sora Dorina. Cu lacrimi în ochi aceștia urca gâfâind din greu panta spre dormitorul temporar al omenirii.

Coroane de flori, burniță de lacrimi, între copii și nepoți crispați de durere, mă apropii de el, tata George. ” Vă iubesc tata Gheorghe!” Răvășit de durere, cu vocea ștrangulată de necaz, cu o disperare greu de cuprins în priviri, pe un ton trust și sacadat, rezemat pe umărul meu șubrezit și el, tata Gheorghe murmură încremenit: „Dorinuța mea! Dorinuța mea! Fata mea!” L-am iubit mult, l-am îmbrățișat și l-am încurajat cu cele mai blânde vorbe pe care le-am găsit în mintea mea golită și ea la rându-i de idei la afișarea acestui decor copleșitor.

Doar celui rău îi piere nădejdea la moarte, cel neprihănit se prinde optimist de ancora nădejdii, se aruncă încrezător înainte prin credință, chiar dacă uneori pe vârfurile picioarelor totuși ajunge să atingă poalele crucii lui Isus.

Mama Zina, fetița dumneavoastră a trăit în jumătate de viață cât altă doamnă în trei vieți. A slujit aproape de un păstor mare, un om al Lui Dumnezeu, un bărbat al Evangheliei, pentru că Nicu Mărgăian a fost prietenul celor săraci și lipsiți, asemenea Mântuitorului însuși.

Soția unui slujitor are cel puțin aceeași răsplată ca a soțului, dacă nu mai mare. Fără ea, el nu poate face nimic.
La revedere sora Dorina! Pe curând la nunta de la care nu va mai lipsi nici unul dintre părinți, dragă Alex.

Dragă mamă Zina, aveți cele mai serioase motive să găsiți acea gamă a nădejdii, să vă bucurați că în casa dumneavoastră, pe brațele calde ați legănat o generație de slujitori în persoanele nepoților născuți, crescuți și educați de prințesă dumneavoastră, Dorina.

Bună dimineața Doamne!

Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei… Geneza 3:8 b

În fiecare dimineață Domnul Dumnezeu apărea în răcoarea zilei să comunice cu omul, era o deosebită bucurie pentru Dumnezeu să îl audă vorbind, să-l întrebe de sănătate pe Adam. Tu L-ai cunoscut în acest mod pe Domnul Dumnezeu? Ca pe un prieten apropiat care abia așteaptă să se întâlnească cu tine în răcoarea zilei? Poate că poveștile părinților au deformat în mintea noastră ideea de divinitate. Expresii ca: „Te bate Dumnezeu”, „Dumnezeu nu bate cu parul” etc. Aceste raportări la divinitate, au deformat optica reală a copilului. Așa se face că omul mai degrabă fuge și evită întâlnirea cu Creatorul său.

Draga cititorilorule, Dumnezeu este plin de iubire și abia așteptă să te audă vorbind, să stea la masa cu tine, să fie consultat în decizii, să îți ridice poverile, să îți ierte păcatele, să semene bucurie în inima ta. Dumnezeu nu bate! El mai degrabă vindeca toate contuziile și rănile făcute de „bătăușul infernului”

Este adevărat că lumea va fi pedepsita pentru refuzul de a primi jertfa mântuitoare a Domnului Hristos, dar ea a și fost judecată pentru că n-a crezut în Numele Singurului Fiu al lui Dumnezeu. Ioan 3:18

Dragi predicatori și preoți, nu mai îndepărtați pe oameni de Dumnezeu. Nu mai zugrăviți gingășia divină cu groază și înfiorare! Spuneți-le oamenilor că Dumnezeu îi iubește foarte mult, că pot să experimenteze un dialog fascinant cu Hristos în fiecare zi. Mai spuneți-le că abia așteaptă Dumnezeu să îi audă, să se aplece spre suferința lor, să îi vindece, să le ierte păcatele. Să se apropie fără teamă de scaunul harului. Trăim în har, iar harul e gratis, e favoarea nemeritată, e iubirea lui Dumnezeu în cea mai accesibilă versiune, prin Hristos.

Nu te mai ascunde printre tufișuri, nu mai fugi de Dumnezeu printre pofte și patimi și scuze și probleme. Mai degrabă fugi înspre El și aruncă-le la picioarele Lui, pentru a fi cu adevărat liber.

Rugă de dimineață

Bună dimineața Doamne! Mă bucur că mi-ai mai rânduit o zi. Îți mulțumesc pentru lumină, pentru sănătate, pentru coerență intelectuală. Îți mulțumesc pentru că m-am trezit sănătos și odihnit din așternutul cald. Vreau să încep o nouă zi plina de realizări, ar fi o deosebita onoare pentru mine să mă însoțești la orice pas. Atunci aș fi mai atent la vorbire, aș fi mai încrezător în circumstanțele grele, mai tandru cu soția și copiii, mai harnic la locul de muncă. De fapt cu Tine Doamne ziua este trăită cu rost.

Îți mulțumesc Tătă că ești partener de lucru cu mine, că suntem împreună lucrători la slujire, că ești însoțitor în călătoriile mele. Îți mulțumesc pentru liniștea sufletească a păcatelor iertate prin Hristos, pentru pacea din suflet, ajută-mă să o pot oferi și celor din jur, să observe că am stat în prezența Ta.

Te iubesc dragă Tată ceresc! Sunt fericit că sunt copilul Tău! Ajută-mă să nu te dezamăgesc și astăzi!

La revedere, Dorina Mărgăian! (Madre)

Reprezentativ

Sora Dorina a plecat acasă!

Nu a trăit mulți ani, dar a trăit cu sens. Soție de păstor, și ce păstor (Nicu Mărgăian), sora Dorina a fost o luptătoare desăvârșită și o mamă cu un caracter de înaltă calitate. În opinia mea, soția unui pastor are o mare răsplată. Slujirea pe care aceasta o face din umbră este foarte valoroasă, de un real folos.

De la sutele de cămăși călcate lunar, până la nopțile nedormite, tone de mâncare pe care le face într-o viață, primirea de oaspeți, creșterea copiilor, prepararea ghiozdănelelor, spălatul hainelor, curățenia, slujbă de pedagog, psiholog, dar mai ales de mamă. Toate acestea au fost îndeplinite cu atâta căldură și mare responsabilitate. Ca o mamă desăvârșită, sora Dorina și-a îndrumat copiii pe drumul bun.

Prin natura slujirii, fratele Nicu (padre) fiind mult plecat, sora Dorina a știut să fie acel stâlp de susținere al casei, și a susținut-o bine. Asemenea femeii înțelepte din cartea Proverbe și-a zidit casa cu mare înțelepciune și hărnicie. Tot timpul preocupată, grijulie, familistă, responsabilă și serioasă.

Eu îi ziceam Madre. A fost ca o mamă pentru mine, iar fratele Nicu a fost al doilea tată și îi ziceam padre. În momentele grele ale vieții, pe când eram student în Arad, am avut atâta iubire și înțelegere din partea acestor oameni ai lui Dumnezeu, cât nu voi putea vreodată exprima în cuvinte. Cândva în anul doi de facultate urma să fim evacuați din gazda unde stăteam, pentru că se întorceau proprietarii acasă, iar ei mi-au dat cheia de la apartament și am stat câteva luni bune în casa lor, fără să pretindă vreun ban.

Ne doare plecarea dumneavoastră…! Ne dor amintirile slujirii dumneavoastră. Ați crescut mari niște copii minunați, slujitori, responsabili și implicați în viața cetății și a Împărăției. De când v-am cunoscut în Târgu Ocna, în urmă cu exact 20 de ani, am învățat multe de la voi. Ați fost în casa copilăriei noastre și va primeam ca pe niște îngeri.

Un om ca dvs. trebuia să trăiască mulți ani, să ne învețe multe, să ne crească frumos și drept, să ne copleșească cu grija părintească și inima de mamă. Nu înțelegem multe decizii ale Tatălui, dar asta nu ne împiedică să fim maturi și să acceptăm prin credință voia lui Dumnezeu ca fiind perfectă.

Voi, care ați cunoscut-o pe sora Dorina, aveți motive să vărsați lacrimi, plângeți un om, parcă și cerul e posomorât și trist că trebuie să ofere pământului o femeie prețioasă și înțeleaptă care a fost și rămâne un dar al lui Dumnezeu în amintirile noastre. Au ținut cu dinții de ea cerul și aparatele. Ne-am rugat mult pentru ea, din iubirea de a mai rămâne cu noi, dar iubirea divină a învins și Dumnezeu a câștigat lupta de a o avea lângă Sine.

Ați lăsat în urmă niște copii familiști, dar și o instituție serioasă, o grădiniță care livrează educație, care dă apoi școlii copii cu un start perfect. Deștepți, îngrijiți, cuminți și maleabili. Să știți că grădinița a rămas pe mâini bune, se vor îngriji fetele (Diana și Flavia) de ea și o vor face cu credincioșie că și până acum.

Biserica Penticostală din Agrișu Mare a pierdut un om, un reper pentru Împărăție.

Am mâncat de multe ori în casa voastră, am stat la masă cu copiii voștri, care mi-au fost ca frați de corp, nu am simțit mare diferență, cum că aș fi un străin. Am dormit la voi în casă, am fost aprovizionat cu haine, veselă, masă și alte lucruri necesare gospodăriei din magazinele voastre, care au hrănit multe guri și suflete.

Vali, Alex, Flavia, Diana și Miriam, fiți tari! (Sebastian, pe care, probabil, și-a dorit mult să-l revadă, și pe fratele Nicu, de asemenea).

Ne vom hrăni din amintirile cu dumneavoastră. Ne rămân în minte zâmbetul cald și prietenos, dorința de slujire, grija maternă unică și iubirea pentru Împărăție.

La revedere, sora Dorina! Pe curând! Sunt puține clipele care ne despart de cealaltă parte a veșniciei unde vom servi cina împreună cu Mirele, Isus!

Aripi de iubire. Versuri

Anul e trist
Afară-i ceață
Și semiîntuneric.
Se-adună stări,
Se lasă gânduri
Închise în isteric.

Sinistre umbre se ivesc
Spre orizont grămadă,
Să prindă vulnerabil suflet
În pânzele tristeții
Cu-a deznădejdii coardă.

Nu te lăsa răpus în ceață
De semiîntuneric!
Sfios pășește prin credință
În a iubirii slavă
E un imens feeric.

Ești exilat?
Și vulnerabil
Pe barca disperării?
În slavă e senin și ☀️ soare☀️
Un Dumnezeu amabil
Și-o nesfârșită sărbătoare.

Hai! Ochii sus!
Privirea-n față,
Spre culmile iubirii.
La orizont e chiar Isus
Și-n slava Sa măreață
E pomul nemuririi.

Așa că ceața e un nor
În treacăt peste mine,
Iar eu rămân nemuritor
În zbor spre alte constelații
Cu aripi de iubire…

                    O. Botezatu
                    11.dec.2021
                    H 07:00. (Acasă)

Jurnal de slujire. Madrid

Biserica MUNTELE SIONULUI Arganda del Rey

Am cunoscut Biserica MUNTELE SIONULUI din Arganda. Ce onoare să cunosc astfel de oameni! Am înțeles explicația deselor înmormântări din ultimul an. Tineretul nostru este departe. Dar cea mai mare bucurie a mea este că acești tineri, care nu prea mai au nimic în comun cu România și sincer nu văd ce ar avea. S-au născut aici, au făcut scoli, s-au integrat, lucrează, sunt respectați, sunt bine și slujesc Împăratului cu mare pasiune.

Este fascinant să vezi zeci de tineri lăudând pe Dumnezeu cu tot felul de instrumente, așa cum ne îndeamnă Biblia. Talentați, mâinile lor ca niște mădulare ale neprihănirii dirijate de Duhul Sfânt sunt date cu totul în slujba lui Dumnezeu. Când acești tineri încep să cânte, începi să zbori. Vibrația Duhului este atât de copleșitoare că ți-ai dori sa vină Hristos atunci și să pleci spre cer cu El. În lacrimi îl laudă pe Domnul. Fără prejudecăți, fără frică, fără prefăcătorie, ei laudă pe Domnul și atât. O modestie în ținută, în abordare, prietenoși, frumoși unul și unul, sănătoși, serioși fac cum pot ei mai bine slujirea. Credeți-mă că o faceți foarte bine. Vă iubesc!

Cinste părinților care au investit în ei. Fiecare litru de motorină consumat pentru a-l duce la repetiție, fiecare minut de așteptare în fața conservatorului, fiecare euro cheltuit și investit este de fapt pâinea aruncata pe ape, care în curând va umple năvodul Împărăției. Aveți cea mai frumoasă orchestra pe care am văzut-o în ultimă vreme. Andrei, este un tip formidabil, volubil în abordare, se închină prin fiecare celula din corp când dirijează. El dirijează dansând de pasiune și bucurie pentru ceea ce face. Am văzut că și coriștii îl apreciază.

Despre căldură și ospitalitatea fratelui păstor Viorel Ivașcu și a fraților din comitet, ar fi multe de spus și de scris. Parcă am slujit cu dumneavoastră de o viață. Atâta coordonare, compatibilitate, deschidere din partea unor slujitori, rar am întâlnit. Iar despre voi care ați ieșit în față să nu uitați niciodată ce a făcut Dumnezeu pentru voi, nici ceea ce ați simțit prin atingerea dragostei Sale. Lacrimile acelea de pe mochetă de pe podium au declanșat îndurarea lui Dumnezeu. Iar lucrarea începută de Dumnezeu în voi, tot El o va și desăvârși.

O parte din mine a rămas la voi și cu voi. Am cunoscut oameni minunați. Căldura și prietenia voastră m-a cucerit și nu pot să nu vă iubesc. Rămâneți în amintirea mea. Nu știu exact cât de utila a fost slujirea mea la voi, dar eu am avut mare nevoie de voi, de biserica voastră, de dragostea voastră, de ospitalitatea voastră. Iar voi tineri, fete și băieți cuminți și deștepți să țineți linia aceasta, e prea bună să fie schimbată vreodată.

Când Dumnezeu vrea să facă un bine unui om îl onorează scoțând în viața lui oameni minunați. Așa se face că am cunoscut pe Sorin Sav, pe Adriana și Andreias, oameni cu care chiar ți-ai dori să moștenești și pământul și cerul. Când îi cunoști nu uiți în grăbă că le-ai trecut pragul. Vă mulțumesc pentru ospitalitate și tratament. M-am simțit ca un rege la voi. Vă mulțumesc. Soara Adriana ești o bucătăreasă de clasă superioară. Nu știu dacă ați găzduit un înger, dar am înțeles că sunt și îngeri gazdă, voi ați fost îngerii mei.

Hristos cu voi, în voi nădejdea slavei!