Am pomenit de ea într-un podcast, iar mulți părinți mi-au scris despre această formidabilă aplicație, creată de o echipă de tineri devotați, cea mai mare parte de la Biserica Elim, Bruxelles. Tineri pe care îi cunosc, îi stimez pentru eforturile colosale pe care le fac pentru generația tânără.

Sunt în jur de 40 de tineri, coordonați de Codin și echipa lui de lucru, care au creat această platformă de activitate pentru copiii care sunt plini de adicții de tehnologie. Dependențele digitale sunt la fel de vinovate ca cele narcotice, de nicotină sau alcoolice. Povesteam cu frații de la Eldad. Fratele Cristi spunea de un centru de reabilitare unde sunt tineri creștini, dependenți de “de toate”. Printre ei se afla un copil care a stat trei zile pe telefon și i s-a blocat creierul.

Dragi părinți! Stabiliți limite, acum cât se mai poate. Faceți o curățenie în programul copiilor. Este inadmisibil să stea ore în șir pe zi pe telefoane. Aveți grijă să nu îi scăpați în adicții. O dependență poate dura ani de zile de muncă pentru eliberare.

Riscurile expunerii la tehnologie:

1. Scade empatia. S-a făcut un studiu care rezultă că tinerii expuși la tehnologie excesivă nu mai au empatie. Dacă a căzut un bătrân cu bicicleta, sunt mai tentați să filmeze decât să acorde primul ajutor. Dacă arde o casă, mai degrabă iau telefonul și transmit live, decât să ia o găleată cu apă.

2. Probleme psihice. Copii nu au filtru psihologic. Aproape că și adulții au dificultăți selective în alegerea materialelor. Știrile au avertizare “cu impact emoțional”, dar canalele online nu o au. Deci e o junglă fără limite. Imaginați-vă ce e în căpușorul unui copil expus la materiale compulsive fără cenzură?

3. Probleme fizice. A crescut concomitent cu tehnologia rata obezității infantile. România fiind fruntașă în Europa. Deviații ale coloanei vertebrale, ale musculaturii, deficiențe de vorbire, anxietate.

4. Probleme la vedere. Medicii oftalmologi recunosc multe probleme noi la ochi. Afecțiuni oftalmologice la care cu greu găsesc rezolvare. Imaginați-vă ce poate produce unui ochișor neformat încă expus câteva ore pe zi la lumina artificială a displayului, de la o distanță foarte mică.

5. Probleme spirituale. Copiii sunt cea mai vulnerabilă parte a societății. Ei nu au nici o apărare, decât cea a părinților și a îngerilor. Conform statisticilor, copiii de clasa a doua au vizionat deja cel puțin o dată filmulețe pornografice. Intră în casă legături spirituale și demonice și vă întrebați de ce nu vă înțelegeți voi adulții. Copiii trebuie acoperiți cu multă rugăciune.

6. Oprirea în evoluție. Până la 14 ani creierul se dezvoltă fizic. Dacă în perioada asta nu are material bun și educativ, poate devia rău pe o pantă greșită. Iar la 15 ani să aibă minte de zece ani. Se observă și o rată mare de lipsă de asumare a unui job stabil, a căsătoriei etc.

7. Autismul tehnologic. Este o afecțiune care afectează simțurile copilului. Scăderea atenției. Îl strigi de cinci ori, îl întrebi unele lucruri și pur și simplu nu te aude. Atenția distributivă se diminuează foarte mult. Copilul devenind un roboțel conectat la altă lume, care e paralelă cu lumea noastră.

Prin natura jobului (profesor în învățământul preuniversitar) și a slujbei (pastor), interacționez zilnic cu mulți părinți și copii. Sunt tot mai îngrijorați pentru copilașii lor. Situația este mult scăpată de sub control în unele familii. Haideți cu credință, cu eforturi comune și cu Dumnezeu să ne salvăm copiii din infernul dependențelor mediatice! Haideți să facem front comun și să le venim în ajutor! Nu le mai luați telefoane performante, care le facilitează viteza și accesul la dependențe! Haideți să le punem limite și programe stricte pe telefoane! Să petrecem timp cu ei! Altfel ne vom trezi prea târziu.

În continuare voi reda linkurile pentru android și IOS privind aplicația quiz. Menționez că tot concursul Talantul în negoț a fost încărcat pe platformă deja. Deci copiii îl vor putea repeta aici. OK, va zice cineva: păi tot pe telefon? Deocamdată da. Decât să stea pe jocuri inutile și să bage bani în ele, nu mai bine ar sta pe o aplicație biblică?

Haideți să ne salvăm copiii! Din păcate sunt și părinți dependenți! Pe ei cine îi limitează? Numai Dumnezeu cu Mila Sa!

https://apps.apple.com/be/app/bible-quiz/id6469054611

Dacă doriți să aveți noile actualizări, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos.

• IOS
  https://apps.apple.com/be/app/bible-quiz/id6469054611
• Android
  https://play.google.com/store/apps/details?id=com.talant.elim&pcampaignid=web_share
• Platforma are deja 13 mii de abonați.

Întâlnesc aproape zilnic slujitori și părinți disperați, unii dintre ei mai sunt și cinstiți și își recunosc smeriți derapajele, greșelile, abuzurile și durerea pentru tinerii pierduți. Alții continuă semeț să urce la altar îmbrobodiți și îmbrăcați bine, fără a mai vedea băncile care altă dată erau pline de tineri. Alții nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt, nu mai au luciditate, dar continuă să bată cu bastonul în pefeleul de peste baptistier, care nu a mai fost folosit de ani de zile, strigând cu note morbide: “aici eu comand!” Ce comanzi? Bănci goale? Igrasia din pereți? Geamurile împăienjenite? Pavaje înierbate? Ce comanzi?

Tragicomedia aceasta este reală! Tinerii sunt înghițiți de lume. Unii jigniți decenii la rând, alții victime colaterale ale luptelor fratricide; inter-rasiale, inter-bisericești, inter-tribale. Au asistat la conflicte publice în sanctuarele sfinte, au băgat capul în pământ, au strâns din dinți, au trântit ușa bisericii promițând că nu vor mai intra niciodată în ea. Și s-au ținut de promisiune!

Vai dragi tineri! Iertați-ne! Ani de zile v-am criticat frezele, și bărbile și pasta de dinți și gelul de pe cap și blugii, și tenișii, timp în care noi înșine am fost prinși în politici bisericești răzbunătoare și neperformante. Dar, pentru că am ajuns pe posturi fixe, în jilțuri comode, de unde nu mai dăm nici un raport de activitate anual, nu suntem trași la răspundere, ne-am permis să “tăiem și să spânzurăm” Iertați-ne! Dragi tineri! Mai dați-ne o șansă! Veniți înapoi în biserici! Salvați-ne complexele și onoarea! Salvați-vă pe voi! Salvați viitorul bisericii!

Scrisoarea de intenție a tinerilor. Vocea generației Zet!

Ne vom întoarce în biserică dacă și numai dacă:

1. Vom găsi un strop de iubire. Predici acide? Ne-am săturat! Jigniri și critici? Ni s-a strepezit dantura și inima! Vrem iubire! Dacă ne promiteți că ne iubiți, înainte de a ne mustra/lovi/ucide cu vorbe, oferiți-ne o îmbrățișare. Oricum vom muri, dar să murim iubiți! De exigențe, asprime, violență verbală, mustrare, critică fără dragoste ni s-a făcut lehamite. Ajunge! Iubiți-ne așa ca Isus. Oferiți-ne un piept cald, așa cum avea Isus pentru ucenicul afectuos. Transformați-ne din fii ai tunetului în apostoli ai iubirii. Puneți zălog piepturile voastre calde, ca Mântuitorul. Îmbrățișați-ne! Iubiți-ne! Și poate vă vom duce o floare la mormânt!

2. Predicați-ne Biblia. Dumneavostră păstorii, ați crescut cu Dorz, Wurbrand, Simionuc, Cernat, Hozan, Coroamă și alți oameni sfinți care înainte de a fi oameni sfinți, au predicat Evanghelia curată. Noi am crescut cu povești și bancuri expirate. Predicați-ne Adevărul. Am citit în Biblie că doar El ne face slobozi. De adicții, de lanțurile robiei, de probleme, de anxietăți și frici, de complexe și demoni, de băutură și droguri. Vrem să vedem în predicarea dumneavoastră puterea lui Dumnezeu transformatoare și vindecătoare!

3. Recunoașteți-ne slujirea! Recunoașteți că vă ținem în viață slujbele obositoare, de până la zece ore pe săptămână și nu primim mare lucru în schimb. Mergem la repetiții seara după ore, am învățat la instrumente, am făcut cursuri și facultăți muzicale pentru a sluji eficient. 80 la sută din slujbă e administrată de noi! Atunci de ce doar ne criticați și ne ajutați să înțelegem că nu suntem buni de nimic? Apreciați-ne!

4. Nu ne așteptați cu bâta! Tatăl fiului risipitor a așteptat pe genunchi cu lacrimile până în barbă pe fiul rebel. S-a rugat cu speranță, privind în depărtare. L-a așteptat în curtea casei cu brațele deschise, cu sărbătoare și onoare. I-a redat demnitatea de fiu. Aruncați ciomegele. Aruncați bâtele de după altare și luați haine de sărbătoare. Știm că suntem răi, rebeli, neascultători. De aceea mai venim, uneori împinși doar de frica iadului la biserică. Ajutați-ne să redescoperim dragul cerului! Fiți îngerii noștri păzitori. Recuceriți-ne pentru Hristos!

5. Vă trimitem share location. Unii suntem fii risipitori. Așteptați-ne! Când vom cheltui tot vă vom bate-n poartă. Unii suntem oi rătăcite. Nu mai găsim drumul spre staul. Deschideți WhatsApp-ul. Dați click pe locația noastră. Veniți să ne smulgeți din foc. Din jocuri electronice, adicții, alcool, cazinouri. Vai cum e nevoie de oameni ca fratele Aurel Bălici de la Chicago, care a urmat GPS-ul Duhului Sfânt până în cazino, salvând tinerii. Sunați-ne! Răspundeți-ne la telefon. Căutați-ne!

6. Să nu credeți că suntem fericiți! Vă auzim predicile despre judecată de la înmormântări. Nu ne simțim bine deloc. Mergem prin cluburi, baruri, prin fum de țigară, duhoare de alcool. Dar auzim rugăciunile mamelor care strigă după noi. Gândul că am fost duși la binecuvântare ne macină pe interior. Ne stingem așteptând o mână de ajutor. Nu suntem nici în car nici în căruță. Nici cu lumea nici cu Dumnezeu. Ne simțim ca niște mutanți spirituali. Tovarășii ne poreclesc “pocăiții” și ne omoară porecla lor. Biserica ne numește rătăciții, căzuți de la credință. Să nu credeți că nu avem conștiință, că nu avem inimă. Ne topim în patimi. Ajutor!

7. Mai rugați-vă pentru noi. Sunt momente de coșmar în care ne dorim moartea. Suntem anxioși și depresivi și ne luptăm cu tente suicidale. Auzim ca un coșmar strigătele dumneavoastră în rugăciune și a fraților și părinților noștri. Nu vă opriți din rugăciune! Nu suntem pierduți de tot! Mai sunt șanse! Încă nu am murit! Încă nu s-a terminat harul! Am auzit că Dumnezeu mai iartă, mai spală. Continuați să vă rugați!

8. O! Dacă am putea, am veni mâine. Nu credeți că din rea voință nu mai venim la adunare, dar nu mai putem! Suntem legați cu lanțuri. Mare greșeală a făcut cine le-a numit plăcerile vieții. Nu! Sunt otrăvurile morții. Unii avem creierul atrofiat de la ele. Duhurile rele ne-u împresurat! Suntem prinși. Clanuri de oameni dubioși ne-au oferit un strop de atenție și validare socială și ne-au prins pe viață în lanțurile fărădelegii. Vrem să scăpăm. Vrem să învingem. Vrem să ne întoarcem. Dar duhuri de neputință și șantaj ne amenință zilnic. Ajutați-ne!

9. Preveniți dramele. Aveți frații și nepoții noștri mici încă pe mâini. Iubiți-i să nu ajungă în acest infern al nostru. Poate printre ei sunt predicatorii și păstorii care vor predica pe stadioane, unde ne vor găsi beți la cârciumile din apropiere fără dinți în gură și ne vom preda la predicile lor. Pe voi nu vă mai putem asculta. Aveți grijă de tineri cât îi aveți în adunare, după ce au plecat e prea târziu. Sunt ochi demonici îndreptați spre ei. Spre fetele și băieții voștri, înveliți-i în post și rugăciune.

10. Vă iertăm! Poate că o să murim. Nu vă fie rușine să ne îngropați. Înainte de a muri, dacă vă amintiți cumva că ați greșit și ne-ați îndepărtat de biserică și vă pare rău. Să știți că noi golanii, rebelii, bețivanii, pătimașii, hoții, preacurvarii, vă iertăm. Măcar dumneavoastră să muriți fericiți! Și, mai credeți, mai sperați, s-ar putea să se mai salveze câte unul dintre noi. Promiteți-ne că îl primiți cu inima lui Hristos!

Poate au fost vorbe mai acide. Poate greu de citit sau digerat. Am stat în duhul înaintea Domnului și Dumnezeu mi-a descoperit parte a dramelor pe care le trăiesc tinerii pocăiți în grotele infernale ale întunericului. În duhul, nu mi-au lăsat o secundă impresia că ar fi fericiți! Dragi pastori haideți să facem echipă cu părinții în acest maraton al salvării tinerilor NOȘTRI! Salvați-i! Pe unii smulgându-i din foc!

Dragă biserică, Osana, dragă frate păstor Viorel Jude, mii de mulțumiri!

Mulțumim pentru tot binele făcut față de biserica noastră, Betleem. Îmi aduc aminte cum, cu timiditate am venit la dumneavoastră, frate păstor Jude. Eram o mână de oameni sfioși, tineri, neîncercați, ușor inconștienți de proiectul în care ne băgam. Să fi fost credința dumneavoastră mare, să fi fost arta noastră de negociere, sau o minunate divină, faptul că v-am convins să ne închiriați lăcașul de închinare? Cred că mai degrabă har. Ați spus da, iar pentru noi asta a însemnat enorm. După ce colindasem cartierele Gai și Poltura, stradă cu stradă, casă cu casă, hală cu hală, în speranța de a găsi un culcuș pentru nucleul Bisericii Betleem. Un nucleu de oameni vizionari, pasionați, credincioși și foarte timizi.

Dragă Biserică Osana, mulțumim că datorită mărețului har divin, ați făcut parte din mărețul plan al lui Dumnezeu, privitor la viziunea Betleemului. Ne-ați deschis ușile larg, ne-ați primit cu iubire sub acoperișul dumneavoastră să ne adăpostim de ploaie, vânt și viscol oițele și mielușeii Domnului pentru a fi în siguranță.

Am coabitat atăt de frumos și bine o perioadă de șase ani. Vă mulțumim că nu ați ținut cont de doctrine și dogme, nu ați avut prejudecăți și stigmate, ați dărâmat cu dibăcie și eleganță gardurile confesionale, ați arat cu maturitate peste spinii religioși, ați plantat cu iubire florile prieteniei, peste câmpiile pline cu spinii diferențelor de opinii. Dumneavoastră, dragă Biserică Osana, ne-ați învățat să-i privim pe oameni fără ochelari, fără prejudecăți, fără amprente vinovate, așa cum îi vede Dumnezeu, pentru că așa ne-ați privit dumneavoastră.

Am venit aici timizi și sfioși, ca Iacov care căuta un adăpost să doarmă peste noapte, și a găsit o nevastă care i-a dăruit o familie. Așa și noi, am stat câțiva ani buni în confortul călduros pe care ni l-ați oferit, iar acum plecăm spre noua locație, tot temporară, în drum spre Canaanul ceresc, cu o oaste foarte mare. Peste 300 de capete, părinți, bătrâni, bunici, nepoți, prieteni. Ne-am înmulțit atât de mult încât eram nevoiți să plecăm pentru ca fizic nu mai încăpem. Dar lăsăm în urmă amintiri frumoase ce ne-au legat pe viață. Dragă frate păstor Viorel Jude, așa cum ne-a fost înțelegerea, vă promitem în fața adunării lui Hristos că nu vă vom uita!

Aici, în biserică aceasta, ne-am adus la binecuvântare copiii, mulți copii care ni s-au născut pe timpul șederii noastre efemere. Credem că Dumnezeu le-a dat binecuvântarea prin mâinile slujitorilor. Vă promitem că le vom povesti când vor fi mari, despre locul în care au fost închinați Domnului. Un loc binecuvântat și călduros. Aici am cununat tinerii care s-au hotărât să meargă pe același drum.

Aici ne-au fost educați aceeași copii. În sălile de studiu, unde învățătoare devotate și cu frică de Domnul au stat ore în șir, au pierdut multe slujbe de biserică, multe ore de rugăciune, învățându-ne copiii pe înțelesul lor frica de Domnul. Au câștigat în schimb drepturi considerabile la răsplată. Dragi învățătoare, frumoasă vă va fi cununa în cerul lui Dumnezeu. Un cer în primul rând al copiilor slujiți de voi, în care vom intra și noi, dacă va fi cu putință, doar prin asemănare cu cei mici.

În aceleași săli ne-au fost meditați copiii pentru a lua examenele naționale, bacalaureat și titularizare, prin dăruirea fratelui Cristi. Care a închinat la picioarele Regelui Isus, inclusiv darul didactic, oferind din suflet meditații la matematică. Tot de aici au venit cu premii însemnate copiii noștri de la Talantul în negoț, meditați, instruiți și învățați de fratele Cristi Chelariu. În aceleași săli au fost catehezați candidați noștri la botez, apoi ucenicizați și inițiați pe cărările sfințeniei.

Ne este dor de rugăciunile de eliberare de sub puterea satanei, de adicții, de de frici, de depresie, cei aproape 40 care ați fost dezlegați de lanțurile roșii ale tutunului. Ne este dor de voi inocenți și curați la suflet, afirmând în haine albe credință voastră vie în Dumnezeul cel viu!

Aici ne-am botezat fiii risipitori. Bazinul acesta este martorul nostru, al îngerilor și al demonilor, că aici s-au luat mari hotărâri pentru Domnul. Aproape o sută de oameni au spus “Da!” Pentru totdeauna lui Dumnezeu. Aici, sub această cruce aprinsă, a strălucit puterea jertfei lui Hristos în decizia multor suflete care au experimentat nașterea din nou. Dragi enoriași care v-ați botezat la noi și între timp v-ați depărtat de Domnul, martor va fi baptistierul acesta, crucea și paravanele după care ați ieșit uzi și înnoiți. Dacă prindeți a auzi sau citi acest mesaj, întoarceți-vă acasă! Tatăl vă așteaptă cu iubire și nouă ne este tare dor de voi! Am investit mult în voi, ne-am sacrificat copiii și familiile uneori de timp și energie pentru a vă sluji cu devotament. Prețuiți slujirea noastră!

Martor este și biroul acela mic, unde s-a vindecat multe răni și familii. Multe pachete de șervețele îmbibate în lacrimile pocăinței. Sutele de ore de consiliere și îmbărbătare, care sunt atât de convins că au fost pontate de Dumnezeu în cer. Ne vom întâlni cu ele la tronul răsplătirilor divine.

Aici ne-am plâns morții, ne-am încurajat văduvele, ne-am mângâiat bătrânii, ne-am hrănit săracii și am slujit Domnului cu bucurie. Am predicat, am cântat, am făcut repetiții, seri de tineret, întâlniri strategice cu slujitorii, cu învățătoarele de copii, conferințe de familii. Aici, în incinta Osanei s-a format Biserica Betleem!

Aici ne-am ordinat slujitorii. Frații care au fost investiți în slujbă ne vor promite că nu vor uita niciodată locul în care păstorii și-au pus mâinile peste ei pentru a putea intra împuterniciți pe ogorul Domnului. Aici au primit votul de încredere slujitorii bisericii: Cristi Dan, Sami Sîngeorzan, Beni Sîngeorzan, Codrin Mihuța și Florin Gligor reconfirmat și fratele păstor Nelu Kovacs pe care Dumnezeu ni l-a trimis ca un mare har. Vă promit frate păstor, dragă biserică și eu că nu voi uita că aici am fost ales și ordinat în slujba de păstor peste o turmă mică și plăpândă. Dar care a germinat, a născut fii și fiice, a făcut ucenici, iar acum este o turmă impresionantă și plină de belșug.

Nu vom uita de serile prelungite de rugăciune petrecute până târziu în noapte în această clădire. De ungerile cu untdelemn și de mărturisirile fraților și surorilor care au fost vindecați/vindecate, inclusiv de boli incurabile. Nu vom uita serile de stăruință în care frați și surori au experimentat plinătatea Duhului Sfânt. Țineți de Domnul cu tărie, pentru că Duhul Sfânt conlucrează cu un trup/ vas curat. De asemenea nu vom putea uita promisiunile profetice făcute de Dumnezeu prin sfinții proroci, despre noul lăcaș de închinare. Dacă pe alocurea am fost atinși de spasmele scepticismului și am abuzat de rațiune, le cerem iertare și lor și Domnului! Astăzi vedem sub ochii noștri promisiunile împlinite.

Am traversat împreună o pandemie, cu distanțare fizică, programe alternative, veneam pe rând la biserică, am predicat uneori cu biserica goală, doar scaunelor, cu slave speranțe că vom mai avea o viață normală. Dar Dumnezeu s-a mai îndurat o dată de noi. Multe dintre înregistrările nostre care au fost încărcate în online au ajuns departe. În multe locuri de pe planetă am fost întâmpinat de oameni care ne spun că ascultă cu drag slujirea noastră, slujbele noastre, înregistrate aici, în Biserică Osana. Ele vor rămâne în arhivele internetului ani buni de aici înainte.

Ne cerem iertare dragi surori și frați de la Osana, pentru disconfortul creat. Pentru mocheta uzată, ușile șubrezite, scaunele tocite. Cerem iertare vecinilor care ne-au suportat șase ani. Cu străzile blocate, cu intrările în curte sabotate uneori. Poate și spații verzi ciuntite, dragi vecini ai Bisericii Osana, iertare!

Mulțumim mult și vecinului Cornel, care ne-a dat terenul pentru o vară întreagă, cu plata zero pentru a construi un cort temporar unde ne-am acut toată vara pandemiei. În aer liber, scenă improvizată cu un tir, dar unde multe suflete au auzit Cuvântul vieții. Mulțumim poliției locale pentru nenumăratele fapte bune de a ne ierta de amenzi, atunci când prezența la biserică depășea numărul stabilit.

Ne ducem la loc larg! Ne mutăm în clădirea noastră. A bisericii Betleem. Construită de noi. Cu banii noștri. Cu mâinile noastre. Cu oamenii noștri, hrăniți de surorile noastre. Lăsând în urmă oameni minunați, și amintiri plăcute. Ne luăm rămas bun cu fruntea sus, cu demnitate și onoare, cu respect, cu prietenie și dragoste.

Dragă frate păstor, Viorel Jude! Dragi frați și surori ai bisericii Osana. Ne veți lipsi foarte mult! Știm că o bună perioadă de timp, inclusiv mașinile noastre vor coti spre acest lăcaș. Au învățat drumul spre aici în șase ani de zile, iar periodic le vom urma instinctele, venind să vă vedem, să vă întrebăm de sănătate. Să ne rugăm cu și pentru dumneavoastră.

Știm că și noi vă vom lipsi. Dincolo de pereții mâzgăliți și pamperși uitați prin coșul de gunoi, climă uitată pornită peste noapte și becuri aprinse, chiar uși descuiate. Altele sparte de hoți, pe care încă îi așteptăm la cateheză, vă va fi dor de noi. De gălăgia și aglomerația noastră. Veți veni uneori și veți găsi săli pustii, de maculatură și copii, unele camere vor rămâne cu becurile neaprinse, multe șervețele neconsumate, curentul va fi mai ieftin, gazul asemeni. Dar cu siguranță vă vom lipsi.

Vom povesti și altora, așa cum am mai făcut-o, că am cunoscut niște oameni buni. O Biserică, Osana prietenoasă, primitoare, plină de dragoste. Dar mai mult decât toate, vom povesti Domnului în rugăciune toate bucuriile și îi vom cere să vă binecuvânteze.

Noi, Biserica Betleem vă rugăm să ne permiteți a rosti o binecuvântare peste dumneavoastră ca Biserică.

Numeri
(6:23) „Vorbește lui Aaron și fiilor lui și spune-le: ‘Așa să binecuvântați pe copiii lui Israel Osana și să le ziceți:
(6:24) «Domnul să te binecuvânteze și să te păzească! Biserică Osana! Amin!
(6:25) Domnul să facă să lumineze Fața Lui peste tine și să Se îndure de tine! Biserică Osana! Amin!
(6:26) Domnul să-Și înalțe Fața peste tine și să-ți dea pacea!» Biserică Osana! Amin!
(6:27) Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, Biserica Osana, și Eu îi voi binecuvânta.’”

La căpătâiul unui sfânt ai amintiri plăcute, divine, frumoase și de împărtășit și altora. “Am pierdut un stâlp de nădejde!” spunea fratele Ilarie aseară. Da, fratele Zaharia a fost un om neprihănit. Noi toți din comună am pierdut un coleg de slujire, un slujitor cu inimă curată, un om minunat. Ghiorocul e mai sărac de ieri încoace.

Când te întâlneai cu fratele Zaharia nu aveai cum să nu remarci fața lui ca de înger, care radia ca un soare în luna Mai. Îți transmitea încredere, te edifica spiritual, apoi cu vocea lui caldă și sacadată scotea vorbe de aur. Foarte scump la vorbă și foarte econom, așa cum puncta pastorul Dani Spatan.

Un om calm, de o blândețe debordantă, cu fața senină și zâmbitoare ca de înger, tenul roșcovan și luminos. Ferice de dumneavoastră, cei care l-ați avut ca vecin, ce har pentru biserica Flacăra Rusaliilor, binecuvântată sora Lena să vă aibă de soț, cinste vouă care sunteți copii. Când fratele Zaharia zâmbea atât de prietenos, radia soarele în miniatură pe fața senină ca cerul.

Un om smerit. Cu bicicleta în sus și în jos. Politețea lui remarcabilă. De fiecare dată se oprea, te întreba de sănătate, vizibil interesat de binele tău, nu avea nici o amprentă tendențioasă în vorbe. E nedrept pe undeva să cuprindem în câteva fraze viața unui om atât de bogată în slujire și fapte bune. Dar vom avea vreme să medităm decenii de acum încolo la viața fratelui Zaharia. Tot timpul cu ceva instrumente de lucru în mână, ajutând copiii să își facă un culcuș. Deseori ne intersectam și povesteam despre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu.

Evrei 13:7 Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitați-vă cu băgare de seamă la sfârșitul felului lor de viețuire și urmați-le credința!

Problema se pune cum am putea să uităm faptul ca fratele Zaharia a sfârșit atât de onorabil alergarea. Dragi vecini și consăteni! Oricât de frumoase ar fi vorbele despre fratele nostru, dacă nu îi urmați credința sunt șanse minime de a merge în același cer cu al dumnealui. Tot ce este frumos și lăudabil despre fratele Zaharia, se leagă strict de conectarea sa la cer, de chipul lui Hristos care strălucea atât de puternic în privirile dumnealui. În ochii lui se reflectau cristale de cer.

Frate Zaharia, ați lăsat în urmă o biserică frumoasă, o familie slujitoare cu toți copiii slujitori și implicați în lucrările Domnului. Toți sunt cu școlile terminate, la casele lor, slujind cu bucurie Domnului. Bunătatea, blândețea, bucuria, sunt caracteristici care îl definesc atât de bine pe omul Zaharia.

Afară plouă torențial și e furtună, dar dumneavoastră sunteți la odihnă. De oameni buni ducem mare lipsă în societatea de astăzi, de aceea când îi pierdem, regretăm enorm, se pare că și norii ne susțin jalea. De fapt nu e pierdere, e câștig! În curând ne vom vedea în alte emisfere, în Împărăția luminii. Aici cântăm cu fanfare melodii de jale, acolo vom fi acompaniați de îngeri cu alăutele lui Dumnezeu. Era atât de evident că L-a iubit pe Domnul Isus, încât i-a semănat atât de mult!

Așa că, dragi semeni, atenție mare la fiecare vorbă, gest, atitudine, fiecare lasă în urmă o amintire, plăcută sau nu. Oamenii își vor aminti de tine spre onoare sau dispreț. Fratele Zaharia a lăsat urme frumoase și foarte demne de imitat. Și nu uitați că în cer ajung doar oamenii buni, sinceri, credincioși Tatălui și iubitori de virtuți, dar mai ales născuți din nou.

Pe curând, dragă frate Zaharia! Ne vedem în ziua răsplătirilor lui Dumnezeu!