În vechime, măsură de duh era turnată circumstanțial peste sfinți. Venea Duhul Domnului peste prooroc, transmitea mesajul și se retrăgea. În Noul Legământ, de la Rusalii încoace, Duhul Sfânt este turnat. Astfel se împlinește profeția lui Ioiel: Faptele apostolilor (2:17) ‘În zilele de pe urmă’, zice Dumnezeu, ‘voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor proroci, tinerii voștri vor avea vedenii și bătrânii voștri vor visa visuri! (2:18) Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu și vor proroci.
Când Dumnezeu toarnă e belșug, e abundență, e sațietate, e har, e bucurie. La Betleem, Dumnezeu ne surprinde la fiecare slujbă. La poporul Domnului s-au adăugat mulți oameni. Spațiul în care suntem în chirie a devenit neîncăpător. Nu mai face față fluxului de oameni. Mulțumim Domnului și Bisericii Osana, dar mai ales fratelui pastor Viorel Jude, care ne suportă de aproape 6 ani.
Fratele Hozan ajunge cu o oră înainte. Holurile sunt pline. Culoarele neîncăpătoare. Grupurile sanitare suprasolicitate. Sălile copiilor aglomerate. De parcare nu mai putem vorbi. Toate străzile sunt pline de mașini. Oamenii vin. Le mulțumim pentru prețuirea lor față de noi. Nu suntem foarte grozavi, dar simțim că Dumnezeu e cu noi. Iar asta se petrece în fiecare duminică.
Experiența dumnealui, greutatea vorbelor, consistența teologică a scriitorului Hozan, călăuzirea profetică în cuvânt, au făcut din aceasta seară una memorabila. Am stăruit în rugăciune, am avut rugăciune pentru bolnavi. Dumnezeu ne-a surprins din nou. Mulțumim sora Persida și frate Ghiță pentru sprijin și intermediere.
Duminica 28.01.2024 am avut botez. Șase oameni au zis „DA” până în veșnicie. O sărbătoare deosebită. Alți cinci candidați așteaptă semnalul. Probabil va fi primul botez în noua clădire.
Șantierul Bisericii Betleem este în plin proces. Suntem în lupta contracronometru de a ne muta în noua clădire. Intenționăm să facem paștele acolo. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom izbuti.
Urmează să ne apucăm de curte. Aproape 7000 mp. Vom reuși! Cu Dumnezeu înainte!
Shalom este un cuvânt evreiesc care înseamnă pace, completitudine, prosperitate și bunăstare și poate fi folosit idiomatic pentru a însemna atât salut, cât și rămas bun. Așa cum se întâmplă în limba engleză, se poate referi fie la pace între două entități, fie la bunăstarea sau siguranța unui individ sau a unui grup de indivizi.
Shalom aleihem (sau șolom aleihem; șalom aleikhem) (ebraicăשָׁלוֹם עֲלֵיכֶםshālôm ʻalêḵem; idiș שלום־עליכםSholem aleychem) este o formulă de salut care înseamnă, mot à mot, „Pace Asupra-Voastră”, sau „Pacea să se pogoare asupra voastră” și Șalom aleihem înseamnă, mot à mot, „Pace Asupra-Lor”. Se răspunde cu „Gam Aleika Șalom!”, adică „Idem Asupra-ți Pace!”.
Dragostea acoperă totul. Dragostea și pacea sunt surori gemene. Când se pun la aceași masă și savurează un ceai cu mentă, e fascinant să le auzi grăind cu accente de privighetoare. M-aș culcuși lângă ele la masă, fie și pentru a le adăuga un pliculeț de miere în ceașcă și o felie de lămâie. Felia aș prefera să fie rotundă și întreagă. .
Dragi oameni, vorbiți-vă de bine unii pe alții! Îmbărbătați-vă! Îndemnați-vă la pace și la fapte bune. Haideți să învățăm de la albine, de la furnici, de la îngeri, că se poate coabita frumos și pașnic, chiar daca suntem mulți.
Când un evreu salută un alt evreu cu shalom, asta înseamnă: Fii în siguranță lângă mine. Poți găzdui în casa mea. Poți mânca la masa mea. Noi vom putea vorbi ca frații. Te asigur de toată încrederea mea. Cumva, râvnim la același cer? Atunci haideți să avem aceeași țintă. Cerul are o singură ideologie: IUBIREA. Vai câtă nevoie avem de un shalom evreiesc! De acel shalom hristologic, din dimineața învierii: PACE VOUĂ!
„Iubirea sfarmă a armelor putere Și le transformă în fiare pentru plug”
Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. (Evr. 10:24)
UN NOU COMUNICAT AL CULTULUI CREȘTIN PENTICOSTAL DIN ROMÂNIA – 31.01.2024
Evenimentele triste care s-au petrecut în ultimele zile ne-au marcat pe toți prin gravitatea și amploarea pe care au luat-o. Ne vedem nevoiți să revenim cu câteva precizări care sunt necesare în condițiile în care în spațiul public se vehiculează informații neadevărate sau judecăți pripite, iar unele publicații sau site-uri le transmit fără nicio verificare prealabilă.
Cultul Creștin Penticostal nu a avut niciodată un așa-numit „departament de investigații” sau „raportor pentru drepturile omului”. Aceasta este o titulatură aberantă, în spatele căreia se ascunde un impostor care în mod constant este o sursă de minciuni și „fake news”. Informațiile verificate și care sunt necesare publicului larg sunt comunicate periodic pe canalele oficiale, iar acest lucru ne-am străduit să îl facem cu consecvență, transparență și profesionalism.
Vă reamintim că, imediat ce a fost sesizată, conducerea Cultului Creștin Penticostal a acționat cu celeritate pentru sancționarea celor vinovați și pentru investigarea mai departe a tuturor implicațiilor. La nivelul conducerii centrale a Cultului Penticostal există o determinare totală pentru a face lumină, apelând la procedurile biblice și statutare care trebuie să ghideze acest demers. Dacă în urma cercetării dovezilor și mărturiilor vor fi constatate și alte abateri, se vor lua fără vreo reținere măsurile necesare.
Însă dreptatea nu se face în mass-media, incitând la ură sau răspândind știri neverificate. „Cel ce îndreptățește pe cel rău și cel ce osândește pe cel drept, amândoi sunt deopotrivă o urâciune înaintea Domnului.” (Proverbe 17:15)
Din acest motiv vă rugăm să vă feriți de a da verdicte pripite și de a alimenta astfel suferința familiilor, a slujitorilor și a bisericilor care sunt devastate de aceste evenimente. Este vremea să ne rugăm pentru vindecarea inimilor frânte, pentru refacerea părtășiei din biserici și pentru ca toți cei care se numesc credincioși să trăiască în armonie cu chemarea primită de la Domnul.
COMITETUL EXECUTIV AL CULTULUI CREȘTIN PENTICOSTAL
Vă salut cu respect dragi frați și slujitori. În ultimele zile mai multe evenimente neplăcute care zguduie Comunitatea Penticostală au fost disputate și distribuite pe toate rețelele de socializare. Noi știm că mediul online este unul insalubru și nesigur.
Preluarea unor mesaje vocale, a unor articole sau comunicate preliminarii ale unor fapte sau evenimente, nu constituie informații juste, dacă nu au fost judecate, probate și demne de distribuit. Mai ales dacă nu au trecut de analiza forului decizional al conducerii Cultului.
Părerile spuse de oameni, vlogurile din sufragerie, analizele personale care au puternice nuanțe de subiectivism, abordările tendențioase, nu fac altceva decât să de-a apă la moară, celor care oricum nu ne iubesc. Distribuirea materialelor cu tendințe de cancan, aruncă și mai multă blamă asupra unei entități care și-a câștigat o reputație bună în istorie, precum Cultul Penticostal.
Îndemn la mai multă moderație, dragoste, rugăciune, discernământ și echilibru când vine vorba de a distribui anumite elemente negative de conținut. În același timp, analizând cu atenție comunicatele oficiale ale conducerii Cultului Penticostal, care se întocmesc în urma unor investigații și cercetări minuțioase. Și bine ar fi să le studiem pe paginile oficiale ale Cultului.
Aș striga și eu ca regele David, răvăsit de durerea pierderii unui prieten, a morții împaratului Saul, răgușit dar cu majuscule: Nu spuneți lucrul acesta în Gat, nu răspândiți vestea aceasta în ulițele Ascalonului, ca să nu se bucure fetele filistenilor, ca să nu se laude fetele celor netăiați împrejur. (2 Samuel 1:20)
Mare atenție ce răspândiți în „Gat” și mai mare atenție ce distribuiți pe „ulițele mediatice ale Ascalonului.” Există o sete de senzațional. Se savurează cu nesaț știrile alarmiste și compromițătoare. Ne arătăm dezaprobarea față de unele fapte odioase, dar și dezaprobarea față de această poftă aprinsă de defăimare prin publicare și republicare, din motive de rating! Haideți să protejăm integritatea Bisericii lui Hristos! Haideți să fluidizăm răspândirea Evangheliei în această perioadă a evanghelizărilor! Haideți să fim buni! Haideți să nu deviem de la scopul principal al Bisericii lui Hristos, acela de a fi lumină, de a-L glorifica pe Dumnezeu.
După aproape trei luni de zile de spitalizare, Claudiu se află încă în spital. A fost mutat la Casa Austria, este deconectat de la aparate. E conștient, vorbim cu el, chiar dacă nu poate să ne răspundă, înțelege tot. De la stat pe spate au apărut alte complicații, o escară în stadiu destul de avansat. Pe deasupra acestor necazuri, a mai avut o intervenție, i s-a introdus un tub de drenaj, pentru a elimina lichidul adunat în zona capului.
Avem speranțe. Dumnezeu e mare. Așteptăm miracole. Cosmina este epuizată. Cei patru copilași au reușit să îl vadă pe tatăl lor. Și noi și ei așteptăm o minune. Tatăl să fie redat familiei sănătos și bine. Logic e greu, dar noi avem credință în Dumnezeu. Credem în minuni!
Claudiu este un om harnic. Prin mâinile lui pricepute era singura sursă de venit a familiei. De trei luni nu mai lucrează fiind prin spitale, dintre care trei săptămâni în comă. Dacă simți cercetarea lui Dumnezeu în direcția această și crezi că poți contribui la nevoile celor patru copilași, dar și a mamei care a preluat toate atribuțiile paterne. Poți să te implici și tu. O să afișez mai jos numărul de cont al Cosminei, soția lui Claudiu și mamă a celor patru copilași drăguți.
La a doua încercare am reușit. Anul trecut am pierdut avionul din Frankfurt, văd că Munchenul a fost mai atent cu mine. O escală de 9 ore în Germania mi-a prins bine. Am scris o poezia, iar asta a completat toată oboseala. Poezia este artă, iar când o citesc, mă vindec de tot. Am satisfacția unui pictor celebru, care își prezintă lucrarea.
Zborul
Am plecat pe soare de la Munchen, seara la ora 17:00 și am ajuns tot seara la Chicago.
Prima impresie. Chicago văzut de sus
Impresionant. Chicago se prezintă de la înălțime ca o mare de lumină. Lacul Michingen, pare el însuși uscatul și întinderea de lumini mare solară. Și nu exagerez. După 8 ore de întuneric și pustie peste Oceanul Atlantic, apare ca o oază a speranței această imensitate de lumină. Pe măsură ce te apropii, realizezi inteligența umană și inginerească apropiată de desăvârșire arhitecturală.
Străzile perfecte, drepte în unghi de 90 de grade, aliniate la laser. Străzile principale, ai impresia că sunt infinite, și conectează intergalactic Calea Lactee de restul universului. Clădirile așezate cu precizie milimetrică, arată o societate evoluată, modernizată, robotizată și nouă, spre deosebire de „Batrânul continent” european, construit după concepte medievale și chiar mai vechi, cu străzi înguste, construite pentru care trase de cai. Aici străzile sunt concepute pentru a deservi traficului de mașini. Iar jocul de lumini e fascinant. Am nimerit a doua zi de Crăciun, iar Crăciunul la Chicago este mirific.
Marea de luminăUn covoraș aurit, care arată un ciob din slava lui Dumnezeu, plăsmuită în capacitatea umană de a crea.
Aici m-a așteptat Nuțu, un băiat plin de inimă. E primul meu contact cu America. Nuțu este o călăuză bună. Am servit masa la Timotei, de asemenea un arădean plin de inimă, care a pregătit mâncarea cu sufletul. Am mâncat românește și bine.
Debora.
În gară, o doamnă mică de statură, cu față luminoasă și plină de zâmbet, dar original. M-a rugat să îi repet numele meu. Numai ce mă cunoscusem cu domnul de pe bancă. Impresionată de nume, mă întreabă dacă îmi place Biblia. I-am răspuns cum ar putea un pastor să nu aibă plăcere pentru Biblie? Băiatul ei este misionar. Am discutat multe cu dumneaei. A fost impresionată de lucrările noastre, de pasiunea noastră pentru Împărăție. Mi-a zis să nu mai zic nimănui că nu vorbesc bine engleză, că s-a înțeles perfect cu mine.
Cu trenul de la Chicago la St. Louis
O gară imensă. Cu o clădire cu 105 etaje deasupra. Din demisolul ei am plecat. Înțeleg că aici e centru orașului. Un tip foarte amuzant ne comunica în stație detaliile călătoriei. E formidabil tipul. Cu părul alb și barbă, zici că e Moș Crăciun fără fapte. Tot trenul e în hohote de râs. E glumeț, e vesel, e într-o zi bună.
Urbanizațiile (orașele) sunt mari, dar foarte mari distanțe între ele de câmpii interminabile și unele pustii. Chicago e pe aceeași paralelă cu noi, românii (45), cea mai neevanghelizată de pe glob de altfel. Haideți să facem ceva consistent pentru paralela noastră!
Cerul e variabil. Soarele bate la fel. Din câte știu eu același soare care ne incălzește pe noi. Sunt 0°Celsius afară. Terenuri arabile interminabile. Ferme, parcări, drumuri în lucru. Nu vă imaginați că America e ceva land extratera. Nu, e tot pe pământul ăsta. Boscheți, canale de irigare, unele înfundate, eoliene, liziere, porumb recoltat recent. Ferme părăsite. TIR-uri. TIR-ul (Truk-ul) este exact ca la noi, doar că motoarele noastre sunt sub șofer, iar ei îl au în fața șoferului. Mai mult decât faptul că ocupă mai mult loc în spațiu, mașinile lor nu au nimic în plus. Eventual consumul.
Doamna din fața mea, Shajaunna M. Jordan, African American (scris cu mâna ei, nu am reușit să rețin), de culoare, este antrenoare de baschet. A fost în Balcani. A avut meci în Serbia, Macedonia. A zis să o impresionez cu ceva puncte turistice din România. Știe doar de Dracula. Și ce nu trebuie. Deschide leptopul și îi dă multe informații. Apropo, dacă ar trebui să recomandați câteva obiective turistice din România unui străin, ce i-ați recomanda?
Îi descriu, Casa poporului, a doua cea mai mare clădire din lume, Castelul Bran, Transfăgărășanul, Lacul Roșu, Ateneul Român, Mănăstirile Bucovinei, crucea Caraimanului din Bucegi, cea mai mare din lume la această altitudine, Babele, Sfinxul. Mai zic? Romania are trecut, are viitor, cu prezentul stăm cam prost. Așa spune și poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? „La trecutu-ți mare, mare viitor!” Unde e prezentul? Noi ni-l construim. De fapt viitorul tău este generat de suma tuturor alegerilor tale din prezent și trecut.
Mai știați că România este pe primul loc în lume la capitolul proprietari de mașini, case, terenuri, bunuri. Da. 95 % dintre români au casa lor. Ba chiar, 2 sau mai multe case, și „șasă.”
Cam așa arată o gară de sat. America este atât de evoluată la capitolul avioane și mașini, că trenurile sunt destul de rare.
Satele sunt un fel de sate de vacanță de la noi. Aici apreciez modestia lor. Niște clădiri din prefabricate, pe structura metalică sau lemnoasă. Europenii exagerează puțin privind structura caselor. Se investește foarte mulți bani în betoane și vagoane de fier. Multe dintre ele cred că sunt în plus.
Detroit (Michigen)
Biserica „Aleluia.” O biserică frumoasă, cochetă și plină. Sute de români care slujesc Împăratului la mii de km distanță. Fratele Fazecaș, împreună cu bordul ce conducere, m-au primit foarte bine. Două programe și apoi revelionul petrecut împreună cu tinerii și familiștii la un loc.
La demisolul bisericii, frații români nu au uitat să petreacă. Așa ca în România. Mâncare, fructe, pilde, vorbe, relaxare și bună dispoziție. Am apreciat foarte mult colaborarea dintre cele două biserici: Betel și Aleluia. Au reușit să dărâme cardurile între ei. Felicitări fraților! Așa se face repetiție pentru cer. Împreună și iubind.
Am fost la mai mulți oameni frumoși, care ne-au deschis ușa prietenos și cu iubire. Sunt departe, au case mari și frumoase, dar inimile le-au rămas calde. Nu am cum să vă pomenesc pe toți, dar sunteți faini. M-ați tratat ca pe un prinț. Mulțumesc!
Biserica Betel, Detroit
Sute de oameni, peste o mie poate, adulți și copii, păstoriți de fratele Nicu Buliga la orele 20:00 la orele 12:30 noaptea. Formațiile de la Betel, au un general de război, nu dirijor. La cel mai realist sens, corul de la Betel este impresionant. Sincer, doar pe frații din Chile și corul din Coreea de Sud, am mai auzit cântând cu așa foc. Și era să îmi scape, orchestra de la Betel, Rădăuți.
Două, trei, patru generații adunați la un loc pentru a petrece pe genunchi trecerea dintre ani. Trebuie să mă declar mulțumit și privilegiat de a putea sluji în această frumoasă biserică. Iar părtășia cu slujitorii de a doua zi a fost una cordială.
Biserica Grace, Detroit
Iulian Jecu tânărul pastor, ne-a primit impecabil. O biserică, vie, compactă, dinamică și călduroasă. Am slujit cam în grabă, că a trebuit să plec mai departe.
Amvonul plasat foarte aproape de audiență, face slujirea atractivă și călduroasă. Iar reacțiile vii ca în niște rafale de „Amin și Aleluia”, te ajuta să slujești fără rețineri. A fost o mare bucurie să vă cunosc.
Arcip
Un om mare. Ne-a primit acasă. O mărturie cutremurătoare. În timpul unei operații pe cord deschis, împotriva tuturor prezicerile medicale, a depășit greutățile operației și e bine. Fratele Arcip a avut o revelație extraordinară în cele două săptămâni de comă indusă. A văzut îngeri, a avut acces în lumea spirituală, a cunoscut câteva aspecte ale lumii viitoare. Regret că nu am făcut un pod cast cu el. Ar fi bine de consemnat aceste experiențe. Cred că a înregistrat Narcis ceva.
Noa
John și Anca sunt o familie frumoasă. Noa este o fetiță de 10 ani care joaca tenis. O fată inteligentă, ambițioasă și cu planuri mari. Mă bucur c-am cunoscut. Mulțumesc pentru prânzul servit cu voi. A fost o părtășie minunată. Felicitări Noa! Nu uita să arunci coroana fiecărei victorii la picioarele Domnului Isus. Asta te va înnobila.
Domnul consul onorific, Nicolai Ianoș (Lae)
Faptul că este și consul și frate ne onorează. Un om blând, ospitalier și prietenos. Mulțumim frate Lae, ne-ați plimbat cu Tesla prin Detroit. Trei zile ați fost la dispoziția noastră. A fost o bucurie să vă cunosc. Am dormit in casa dumneavoastră, am mâncat la masă, am povestit că între doi prieteni, deși profesional suntem atât de diferiți. Mulțumim!
Cornelia și Dani Ardelean.
Verișoară mea, plecată de 16 din țară mi-a adus multă bucurie. Parcă m-am întâlnit cu sora mea. Vizita la voi a fost ca o vizită în familia mea. Am derulat amintiri, am râs, am povestit, am făcut poze, a servit prânzul împreună. Sunteți minunați, iar eleganța voastră este încântătoare. Vă mulțumesc!
Biserică Penticostală, Kitcener (Canada)
Andrei Bălulescu este un pastor tânăr, dar foarte matur. Un tip ferm, profet, pregătit teologic, familist și vorbit de bine. A avut profesori buni. Pe frații Cornel Bârsan și Vasile Hozan. O biserică foarte mare și foarte plină de oameni. Frații de aici au o viziune completă privind slujirea oamenilor. Cu școală privată lângă biserică, unde copiilor li se predă materiile de către profesori cu frică de Dumnezeu. Educația fără biserică e o epavă, biserica fară educație, e șubredă și ineficientă. Biserica educată și cultivată biblic este invincibilă.
M-am întâlnit cu oameni minunați, precum: Gabi și Genoveva Gorcea, colegul meu de facultate, Paul Bârsan și alți cunoscuți.
Chicago (Ilinois)
Chicago este ca un munte de sticlă. Cu zgârienorii care se întrec în frumusețe și strălucire, clădiri istorice împletite cu bijuterii arhitecturale moderne și răsfățate. O metropolă completă, care îmbină armonioș toate culturile lumii.
Aici încap toți foarte bine. Nu se ține cont de rasă, nici de culoare, nici de statură. Toți coabitează în pace. Galeriile subterane, ca un furnicar în plină zi de vară, oferă alternative de trafic, suspendate, terestre și subterane, pe câteva straturi.
Mărginită de uriașul lac Michingen, metropola Chicago oferă o culoare turistică și culturală a orașului unică. Și cu pronunțate sclipiri de formidabil. În fiecare direcție în care privești, poți cel puțini să te declari fascinat de puterea de a crea a omului, generată de chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Când capacitățile umane se unesc spre bine, crează mici universuri fericite. Când inteligența se unește în rău și război, lasă în urmă ruine, morminte pline de oase crude, orfani, văduve, șobolani, ciumă, foamete și mari probleme financiare.
Biserica Elim, Chicago
Fratele pastor Cristian Ionescu, m-a primit și tratat ca pe un oaspete de onoare. Eu fiind un slujitor tânăr și fără prea multe merite. Faptul că am putut avea o părtășie frumoasă la micul dejun, care ne-a propulsat spre prânz, a fost o și mai mare onoare. Biserica Elim, are o clădire impresionantă și cu gust. Rafinamentul arhitectural, ambianța prietenoasă, oamenii frumoși, cum nu mai exista ca românii (fără să exagerez, abordarea fiind una impersonală), fac din această biserică un loc plăcut și sigur.
Nu ai cum să treci indiferent peste sutele de tineri implicați în slujire prin cântare precum: corul bărbătesc, fanfara, corul mixt și deosebitul cor de fete, cum numai la Biserica Gloria, Bujac am mai întâlnit. Biserica din Bujac a dat mulți cântăreți și predicatori pe planetă. Mă simt onorat că am fost membru al acestei biserici doi ani de zile.
Este foarte important ca tinerii noștri să aibă activitate, să slujească Domnului, să aibă motivație, iar formațiile muzicale slujesc perfect acestui scop. Cinste dirijorilor! Călin Ardelean este unul dintre ei. Plin de pasiune.
Biserica Betania, Chicago
Am avut harul de a primi Evanghelia prin slujirea fratelui Luigi Mițoi, în Casa de Cultură din Bacău, împreună cu misiunea Speranța. Am mers cu mama și tușa Veronica. Am primit de la fratele Luigi Mițoi o caseta cu predici și o carte: „Răspunsuri la întrebările vieții” pe care am învățat-o pe de rost.
Betaina este de asemenea o biserică impunătoare și impresionanta. Foarte mulți cunoscuți și prieteni pe care i-am văzut. Știu, e un copil, dar unul talentat și am fost onorat să o cunosc personal pe Laura Bretan. Fetița care a cântat cândva la convenție și apoi în multe locuri în lume. Dumnezeu să te ajute Laura, să cânți spre slava Regelui, și să arunci coroana slavei la picioarele Domnului Isus!
Fratele Mițoi a mers cu noi la masă unde ne-am bucurat până aproape de miezul nopții. Frumos este să lăudăm pe Domnul, iar sfinții din țară, oamenii evlavioși sunt placerea mea.
Biserica Ghetsimani, Chicago
Fratele Bălici, este ca un tată al tuturor celor care au nevoie de o vorba bună. Blândețea și zâmbetul lui, îmbinate cu fermitatea profetică și călăuzirea predicării, face din Biserica Ghetsimani un stup de albinuțe, unde se adună cei care doresc mai multă intimitate în rugăciune.
Frate păstor Balici, mă bucur mult că v-am cunoscut! Întâlnirea cu dumneavoastră pe câmpul de slujire, mi-a fost atât de necesară. Faptul că am călătorit aproape 20 de ore în Canada împreună cu dumnevoastră și familia Bârsan, a fost și mai minunat.
Unchiul Petru Lulușa
Cel mai talentat, inteligent și complet cântăreț pe care l-am întâlnit până acum. Când vocea lui plângăreață, ca un tril angelic urcă la octave, ai impresia că a fost coleg cu notele muzicale încă de la grădiniță. Când a luat un ton murmurând, și a început să cânte despre Domnul Isus în Moody Church, am avut impresia că se sparg geamurile edificiului de 4500 de locuri, unde este membru de aproape 50 de ani.
Unchiul Petru este un intelectual, care vorbește în rime, răspunde doar în maxime, râde ca un copil inocent, vorbește doar despre flori, poezie și familie și Hristos, în lacrimi. Răspunsurile sunt permanent la el, are buzunarele pline de replici inteligente, și o geantă mare de umor inteligent, controlat și edificator.
Aș putea scrie un întreg roman despre acest mare om. Tuși, Gabi, m-a impresionat prin frumusețea caracterului dumneaei, blândețea din privirile unui om regenerat de Hristos, și o abordare nobilă a fiecărui cuvânt scos din gură. O familie frumoasă, închegată, ospitalieră, căreia îți este foarte drag să îi fii neam. O mare cinste pentru mine.
Prânzul cu Erwin Lutzer
Prieten foarte apropiat al unchiului Petru Lulușa, fratele Erwin este o somitate însemnată a generației noastre. A scrie o carte este mare lucru, fratele pastor Lutzer are peste 40 de cărți publicate. Ca pastor al Bisericii Moody, pentru aproape patru decenii, fratele Lutzer, autor de carte, predicator emerit, lasă să stralucească atăt de tare chipul lui Hristos în viața dumnealui, încât ajung aproape de unificare a celor două chipuri.
O decență unică și debordantă, un om smerit, la peste 80 de ani, dă dovadă de o luciditate și coerență în gândire ca un tânăr de 30 de ani. Slujirea Împăratului, viața decentă, pastorația și activitatea intelectuală de înaltă calitate, au conservat atât de bine luciditatea teologică și simțul practic al lucrurilor, că în prezența dumnealui, te simți edificat spiritual și intelectual. Mulțumesc frate Lutzer pentru timpul petrecut împreună, pentru farmecul dumneavoastră și pentru atenția oferită. Domnul să vă țină la fel de plin de vitalitate până la 100 de ani.
Moody Church
Deja un reper mondial al culturii evanghelice, Moody Church este o catedrală multifunctională, o societate spirituală care are misionari aproape pe toată planeta. Dacă unchiul mă lăsa în oricare încăpere a bisericii, nu reușeam să ies fără GPS. Foarte multi angajați permanenți, librărie, proiecte sociale și misionare, o sală a sanctuarului cu peste patru mii de locuri. Când unchiul Petru a cântat o cântare aici, unde este și membru, ai simțit că te înalți spre cer.
Sanctuarul Moody. Peste 4000 de locuri. Fiecare punct roșu, sunt punte de misiune ale bisericii MoodyOrga pe care o luă Moody peste tot. Și organistul.
Concluzii
Sunt fascinat de America. Altă lume, altă mentalitate, altă viziune asupra vieții. Aceeași oameni, același diavol care ispitește, același Dumnezeu care binecuvântează. Oricând m-aș întoarce din nou aici. Vă mulțumesc dragii mei frați pentru experiența minunată. Mulțumesc Narcis, ție și familiei tale minunate. Cei 13 copilași, soției tale Dana, pentru devotament și ospitalitate. Mulțumesc pentru invitație. Mulțumesc pentru tot sacrificiul vostru, pentru însoțire și sutele de kilometri în care ți-ai pus mașina la dispoziția Domnului și a mea. Mulțumesc pentru recomandări și deschiderea de uși.
Mulțumesc echipei mele de mijlocitori de la Betleem, care au stat înaintea Domnului pentru mine. Am simțit cu Dumnezeu deschide ușile înaintea mea prin rugăciunile dumneavoastră. Va apreciez foarte mult!
Intru în clasa a 3-a și sunt întâmpinat de niște mânuțe colorate, ale unor fetițe care mă roagă să le las la baie să își spele mâinile. Asta ar încălca o regulă a clasei. Toate activitățile care se pot face în pauză, nu se vor face decât excepțional în timpul orelor de curs.
Dar ele insistă. Eu apăr regulile. Iar ele insistă din nou indicând cu aceleași mânuțe mânjite de cretă colorată spre tablă. Imaginea m-a făcut nu doar să cedez rugăminților, ci chiar să fiu impresionat până la lacrimi. Tabla plină de inimioare multicolore, printre care scrie două fraze copleșitoare. „Vă iubim!”
Cu fețe senine ca soarele de Mai. Cu ochii sclipitori ca stelele. Cu inima colorată ca Aurora Boreală. Nu știi sigur, îngeri sunt sau pui de oameni!
♥️Artă. Iubire sinceră și curată. Iubire de copiii♥️
Și eu vă iubesc copiii/elevii mei! Pentru acest gest genial! Pentru aprecierea voastră sinceră. Pentru atenția voastră. Pentru gestul vostru emoționant. Pentru că avem atât de multe lucruri de învățat de la voi. Și vă rugăm să ne sfidați „regulile” unele dintre ele rigide, și prea aspre. Dărâmați „cortina de fier” a regulilor noastre, și aduceți soarele în cetățile emoționale de poatră ale majorilor, ferecate cu încuietori de aramă. Așa cum Hristos spunea în Marcu 10:15: „Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș cu niciun chip nu va intra în ea!”
Dragi majori! Suntem prea adulți. Avem prea multe reguli. Suntem rigizi și îngrădiți în norme. Nu stingeți genialitatea copiilor. Lăsați-i să se manifeste. Să fie ei. Să fie geniali. Să fie originali. Lăsați-i să vă iubească. Ajutați-i să crească bine și sănătos. Și cum altfel, dacă nu prin puterea exemplului personal. Mulțumim doamna Lavinia pentru modul în care i-ai crescut! Și vouă tuturor doamnelor care slujiți celor mici.
P. S. Dragi adulți! Haideți să nu ne temem de încălcarea regulilor. Haideți să ne vulnerabilizăm. Să fim aproape de aceste ființe trimise de Dumnezeu să ne inspire, să ne facă părinți, să ne întoarcem în timp, să ne aruncăm cu speranță spre infinit. O! Da. Fără voi planeta ar fi în doliu și în faliment. Dar, datorită vouă, copilașilor, încă Sfântul mai ține pământul în echilibru, iar prin voi și pe noi.
Bun găsit dragi frați, surori și prieteni. Pentru că mulți dintre dumneavoastră ați participat într-un fel sau altul la viziunea Bisericii Betleem și ne întrebați de faza lucrărilor, vom încerca să vă updatăm situația actuală lucrărilor de construcție.
Șantierul unei biserici este o lucrare grea, epuizantă și din cale-afară de frumoasă și însoțită de mari binecuvăntari. La un an și jumătate de la debutul lucrărilor de șantier, ne aflăm în fazele de finisaje. Suntem într-o etapă pretențioasă, migăloasă și deosebit de frumoasă.
Biserica Betleem va fi gata în câteva luni. Cu ajutorul lui Dumnezeu și a oamenilor inimoși care s-au implicat (atât prin resurse financiare, cât și resurse umane și spirituale), cărora le datorăm mari mulțumiri, lucrarea se apropie de fazele terminale.
Nevoi mai sunt multe: mocheta, aparatajele electrice, gresie, faianță, sonorizare, mobilier, scaune, decorativă, curte, gard în față. Poate simți în inima ta dorința de implicare. Poate vrei să fii parte a binecuvântătilor lui Dumnezeu rezervate celor care se implică activ în proiectul de la Betleem. Ai ocazia să participi prin modalitatea pe care o ai la îndemână.
Lunile următoare sunt luni de foc. Sunt luni grele pentru noi. Dar, așa cum am experimentat minunile lui Dumnezeu până aici, credem că vom izbuti și pe mai departe.
Atașez câteva poze cu lucrările actuale.
♥️Aici aveți datele de cont ale Bisericii pentru cei cu inima mare.♥️.
Sora Viorica a fost o femeie simplă. Atât de simplă și smerită, că numele ei poate fi atașat definiției modestiei. O femeie mică de statură, inteligentă, serioasă când vine vorba de biserică și lucrurile spirituale. Sora Viorica avea sufletul în palme, inima la vedere, iar în ochii ei negri și strălucitori, citeai evidențele chipului hristologic. „Mai bine simpli și smeriți, și de Dumnezeu iubiți” așa cum era cantarea lui Adi Gliga.
Pasionată de Împărăția lui Hristos, sora Viorica a fost foarte implicată în viața Bisericii Betleem. Nelipsită de la evenimentele publice ale bisericii, implicată în echipa de mijlocire. De fiecare dată încheia ultima rugăciunea. Se ruga cu lacrimi, cu pasiune și foc. Și-a crescut mai mult singură cei patru copii, care acum sunt mari și părinți la rândul lor.
Am avut două seri de priveghi. În total au predicat zece oameni la căpătâiul ei. Am fost la multe înmormântări, rar am întâlnit să se vorbească despre un om simplu atât de frumos. Sala plină de oameni de toate vârstele, la toate slujbele, mai ales la înmormântare. Cinste dumneaei, cinste familie, cinste Bisericii Harul din Gai, unde s-a botezat și Bisericii Betleem unde a slujit în ultimii ani. Slavă Domnului că mai are și astăzi oameni neprihăniți. Chiar dacă nu au cont pe Facebook, Instagram sau tiktok. Sunt ascunși printre enoriași, adevărați eroi ai credinței. Fără reclame, fără surle și tobe, ci împodobiți cu har, și e suficient.
De ce martir?
La întâlnirea cu văduvele a avut mărturia vieții ei. Plângeam toți. Era un moment de cercetare. Sora Viorica ne povestește cum, după ce s-a întors la Dumnezeu, primea bătaie de la soțul ei în fiecare duminică și joi. Vânătăile erau atât de mari, că zilele următoare nu putea ieși din casă. Și ani de zile a fost la fel. Povestea printre plânsete amare, semn că avea nevoie de detensionare și vindecare emoțională. Iar ea, a continuat să ierte, să iubească, să încaseze și să slujească lui Hristos.
Oare de ce să lovească o persoană pe alta persoană, pentru că s-a întors la Dumnezeu? Cu ce drept? De ce atâta ură? De ce se manifestă cu violență un om rău față de un om care devine bun, care își predă viața în mâna lui Dumnezeu.
Această prigoană fratricidă va continua până la sfârșitul zilelor. Agresorii vor plăti scump la judecată, iar prigoniții vor avea mari răsplătiri dumnezeiești.
Am pierdut un om mare! Am pierdut un mijlocitor serios! O doamnă a rugăciunii! O soră de nădejde! La revedere sora Viorica!
Andrei și Andreea sunt o familie de oameni serioși. Membri în departamentul de mijlocire al Bisericii Betleem. Dumnezeu ne-a binecuvântat mult prin ei. Au doi copii, iar Andreea este însărcinată cu al treilea copil. Prin Martie trebuie să nască.
Înainte de Crăciun, au reușit să se mute în căsuța lor. O căsuță modestă și drăguță. Fiind plecat din țară, erau tare bucuroși și doreau să vin să mă rog pentru casa lor. Aveam programat să fac asta zilele acestea. Dar astăzi, 12.01.24 un incendiu le-a mistuit parte din casă, cu haine și cu multe bunuri ce le aveau. Un morman de lucruri arse. Scrum.
Ei stau acum la niște vecini cu inimă. I-am vizitat și i-am găsit îmbrăcați în hainele de pe ei, copii în casă la vecini, plini de fum și tare necăjiți. Dacă simți că poți să sprijinești aceasta familie o poți face ca pentru Dumnezeu. Iar răsplata iți va fi mare.
Atașez contul lui Mariș Andrei: RO45BREL0005537241220100
onisimbotezatu 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.