Ceilalţi ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” Ioan 20:25

Toma a lipsit o dată de la biserică și o întreagă istoria a creștinismului își primește consecințele. Fiecare îndoielnic, indiferent de domeniu este numit Toma necredinciosul. E un paradox aici, pe cel care a „greșit” lipsind o dată în 3 ani de la biserică îl numim necredinciosul, chiar dacă a fost cel mai mare misionar al Asiei(India) și moare ca martir străpuns cu 21 de sulițe de către sălbaticii Indiei, iar pe cei care merg o dată pe an la biserică, și toată viața hulesc Numele Domnului prin înjurături și blesteme și mor alcoolici îi numim „drept credincioși”, iar pe cruce scriem „robul lui Dumnezeu”. Mai înțelegeți ceva?

Toma a mai participat la o slujbă de la care majoritatea dintre noi am lipsit. Matei 24:23-27. Slujba a fost ținută de Isus, iar învățăturile au fost revelaționale pentru vremurile tulburi. Cu alte cuvinte Hristos îi învață să nu se lase prostit de orice falsă teofanie, de proorocii și hrostoșii mincinoși, de antihriștii care vor veni. Când Toma îi aude pe ucenici vorbind că au văzut pe Domnul, el a fost singurul care a auzit pe însuși Domnul: Dacă vă va zice iată-L în odăițe! Să nu vă duceți!

Precauția lui Toma este remarcabilă, el se află printre personajele mele preferate din Biblie. Un om care își asumă și cerebral credința lui, nu poate fi prostit foarte ușor. El are niște piloni intelectuali, are principii duhovnicești, are cunoștințe biblice, creduliștii sunt printre primele victime ale înșelătoriilor diavolești specifice vremurilor din urmă.

Prefer de o mie de ori mai mult un sceptic responsabil ca Toma, un serios cu dileme, un apostol cu nelămuriri sincere în anturajul meu, decât un credulist „convins” convins ca Samson, care doar crede că Dumnezeu este cu el chiar dacă sfidează toate legile divine și normel stabilite prin limite clar impuse.

Aduceți-vă aminte în urmă cu vreo 10 ani despre acel artist maramureșan care a sculptat chipul lui Isus într-un plop pe marginea drumului. Au adus românii alai de prelați să sfințească plopul. Între timp apare artistul care recunoașe drepturile de autor asupra operei. Au fost în stare să îl linșeze dacă nu era scăpat de poliție, fiind acuzat de blasfemie. „Mai oameni buni, dacă eu am sculptat, ce vreți mai mult!”. Nu, că e semn divin. Iată un exemplu de denaturare a ființei umane, de înșelătorie a credulității, care foarte ușor transformă victimele în criminali cu normă-ntreagă. Sau exemplul cu „sfântul termopan” și altele.

Un credincios cu dileme ca Toma, devine beneficiarul milei divine și al revelației și misionar continental, dar un credul necunoscător al Bibliei, ne născut din nou poate foarte ușor deveni ucigaș.

E duminica Tomii. Dar e și duminica ta. Analizează cu răspundere viața, credința, cunoașterea despre Dumnezu, oare nu sunt cumva dor niște ieftine obiceiuri și tradiții care te califică drept credulist ce nu cunoaște puterea lui Dumnezeu, pentru că nu Îl cunoaște pe Dumnezeu?

Nu aștepta dovezi, crede și vei vedea!. Vei vedea pe Dumnezeu și dragostea Sa și minunile Sale, ca urmare a cunoașterii caracterului Său și vei deveni un credincios responsabil, în ciuda unor temeri pe care le ai, vei fi beneficiarul îndurării divine dacă ești cinstit.

Apocalipsa 2:10 Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții! Așa a fost gasit Toma și sfinții, tare mi-aș dori și eu să fiu găsit credincios la moarte! Tu nu?

Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. Romani 6:4

Zilele acestea pe toate grupurile și conturile media am primit sute, chiar mii de imagini și mesaje cu textul: Hristos a înviat! Frumos și le mulțumesc tuturor celor care mi-au trimis această minunată veste. Știu, e viu. Vorbesc cu El zilnic, îl iubesc, mă iubește. Sunt atât convins că trăiește, cum sunt convins de aerul inspirat prin harul Său.

Pavel ne învață că moartea și învierea lui Hristos au un scop clar: eu și tu să trăim O VIAȚĂ NOUĂ! Cum se face că știu oameni care de zeci de ani spun aceste vorbe, dar îi văd la fel: bețivi, bârfitori, obraznici, mincinoși, hulitori prin înjurături și blesteme, ucigași prin avort și ură, devastați de lăcomie și invidie, etc. Aveți o explicație la acest fenomen? Conform textului citat de sfântul apostol Pavel, aceștia rostesc un Hristos viu, dar ei continuă să fie morți, trăind în viața și obiceiirile vechi ale morții.

…pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. Unde este viața nouă? Unde sunt schimbările și hotărârile noi? Unde este metamorfoza spirituală? O vedeți în voi, în semeni? Altfel, degeaba a murit Hristos. El a murit cu mare folos pentru insul responsabil, dar pe cel care continuă să rămână în cojocul vieții vechi al plăcerilor, în moarte, învierea nu îl ajută. Schimbarea implică actul volitiv!

Nu te ajută cu nimic faptul că a murit Hristos dacă:

● Viața ta nu a suferit o schimbare radicală, în bine;

● Continui să te îndeletnicești cu lucrurile aparținătoare morții;

● Nu ai luat nici o hotărâre de schimbare în bine a cursului existenței tale;

● Te rezumi doar la o friptură de miel, un ou ciocnit, un pahar, sau o prăjitiră mai bună, fară noi hotărâri;

● Patimile și poftele sunt coordonatoare ale vieții tale, iar nu Duhul lui Dumnezeu;

● Buzele tale de mâine vor începe să arunce blesteme pe semeni înjurând Numele lui Hristos pe care două zile l-ai recunoscut înviat;

● Hristosul înviat nu devine Domnul vieții tale și Stăpânul minții și al emoțiilor tale;

● Apropiații nu vor vedea în tine un strop de bunătate și creștinism viu prin fapte;

● Până la anul viitor nu mai pronunți Numele lui Sfânt prin rugăciuni zilnice și povestind cuiva despre dragostea lui Hristos.

Sunt câteva repere care te vor ajuta să înțelegi dacă moartea și învierea lui Hristos contează cu adevărat pentru tine, dacă îl iubești din toată inima ta, dacă vei fi beneficiarul învierii Sale.

Oprește-te un minut, gândește introspectiv, oare Hristos a înviat cu adevărat în inima ta? Dacă da, ce vei face cu El? Va putea El face ceea ce vrea cu viața ta? Obiectivul Său este salvarea mea și a ta. Fii viu!