-„Domnu’ părinții fac rău copiilor lor?” Mă întreabă o fetiță pe un ton serios și matur.
-Sigur că nu! Îi răspund eu hotărât. Apoi continui nedumerit, părinții nu ar putea să le facă rău copiilor, ei le doresc tot binele din lume.
– Sunteți sigur? Continuă ea cu bun simț.
– Sunt foarte sigur, doar ei vă iubesc precum ochii din cap.
– Atunci mami de ce ne-a părăsit! Iar ochii i se umple de lacrimi.
Mulțumesc Tatălui ceresc pentru puterea pe care mi-a dat-o să mă stăpânesc din plâns, pe moment, dar acum tastatura e udată cu lacrimi.
Părinți, nu vă mai părăsiți copiii! Sunt multe probleme, știu, sunt multe orgolii de domolit, multe polițe de plătit, multe cauze ale ciocnirilor dintre voi. O rugăminte doar: Mai întâi gândiți-vă la copii, mâncați-vă pâinea cu lacrimi, mușcați din orgoliile voastre, tăiați mofturile cu un litru de helas, dar NU VĂ MAI PĂRĂSIȚI COPIII!
„M-a jignit frate!” Ok, și nenorocești niște suflețele mici din cauza unui orgoliu prostesc? Te răcorești emoțional sfâșiind dramatic niște inimioare mici? Te simți mai bine? Ați făcut un jurământ, respecta-ți-l. Prin apă și foc, succes și faliment, spital și concediu, respectă-ți legământul căsniciei!
Dragi părinți, vă implor, iertați-vă! Reparați relația! Mulțumiți-vă cu partenerul vostru! Lăsați pornirile preacurvare și nu mai părăsiți copiii! Și dacă ar fi să muriți de foame, muriți cu ei în brațe, dar nu îi părăsiți. Luați-i cu voi în cosmos, pe Marte, în Afganistan, dar nu îi părăsiți.
Vă vine nota de plată! Cea mai bună variantă pentru mine este VOIA LUI DUMNEZEU! Iar voia Lui înseamnă sfințire, smerenie, supunere, ascultare, rugăciune, post. Nu exista problemă pe care să nu o poată rezolvă Dumnezeu, doar că trebuie consultat.
Vă implor, nu vă mai părăsiți copiii!
Iar pentru voi copii năpăstuiți și părăsiți, am o veste bună, o promisiune făcută de Dumnezeu: (Isa 49:15) „Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează și să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuși Eu nu te voi uita cu niciun chip.
Sau David spunea: (Ps 27:10) Căci tatăl meu și mama mea mă părăsesc,dar Domnul mă primește.