Jurnal de slujire. Tg. Mureș

Urcând în amonte pe râul Mureș, de la Arad unde se pregătește a se întâlni cu Tisa, până în Tg. Mureș aproape de locul din care izvorăște, Izvorul Mureșului este un sat în comuna Voșlăbeni din județul Harghita.

Am slujit în Mureș, în Biserica Betel. O clădire impunătoare, modernizată, cocheta, elegantă și dotată la ultimele standarde în ce privește confortul. Sâmbătă am avut Conferința județeană de tineret. Au fost tineri studenți din vreo 7-8 județe. Majoritatea studenți la medicină. Am avut o părtășie minunată.

Orașul este formidabil. Frumos, curat, îngrijit, modern, de fapt este orașul cu cele mai multe clădiri moderne din țară. Dimineața am și fapt treziți înaintea alarmei prestabilite pe telefon, am avut un roalert, cum că un urs se plimbă nonșalant prin oraș, pe strada pădurii, foarte aproape de pensiunea în care am fost cazați noi. Fain! Coabităm și noi cu ei cum putem. Dacă le-am vândut pădurile, vin peste noi că nu mai au unde să se adăpostească.

Cornel, pastorul de tineret este un om implicat, vizionar și îi iese. Ne-am bucurat în închinare, ne-am rugat, am plâns, am socializat, am avut întrebări și discuții interactive. A fost fascinant pentru mine să slujesc unor tineri inteligenți, foarte mulți viitori medici. Ar fi o mare bucurie pentru mine ca statul român să creeze cadre ofertante, și condiții ca acești medici să rămână aici, pentru a ne bucura de serviciile lor. Mulți sunt în ani terminali.

Fratele Sever, pastorul coordonator al bisericii și pastorul județean, de asemenea ne-a surprins prin ospitalitatea și atenția sa față de familia noastră. Am avut și o binecuvântare cu patru copilași, (trei fetițe și un băiețel), o biserică plină, și un har revărsat de Isus în măsură dublă. E primul meu contact cu Târgul Mureș în materie de slujire. Dar a fost o experiență minunată. Tată îți mulțumesc!

Mulțumesc Cornel, mulțumesc Anei (soția ta pentru excelenta ospitalitate), mulțumesc frate pastor Sever, mulțumesc dragi tineri, mulțumesc Doamne că ne învrednicești să avem părtașii minunate cu oameni deși necunoscuți, totuși înfrățiți la Calvar și parcă ne știm de o viață.

Cu prețuire pastor Onisim Botezatu.

Jurnal de tabără. Torino

Reprezentativ

Este al patrulea an consecutiv de participare la taberele de tineret ale Bisericii Betel Torino. De data asta i fost și tineri de la Chieri, și Elim. Am avut ocazia în cursul anilor să cunosc oameni minunați. Am crescut împreună cu voi, am împărțit bucurii, am experimentat momente excepționale ale revărsării Duhului Sfânt.

Crescuți între două limbi, două lumi foarte diferite una de alta, acești tineri au ieșit o generație de oameni foarte dezghețați la minte, cu orizonturi variate și capacități mari. Au terminat scoli aici, au făcut calificări, au responsabilități importante, iar treaba o fac bine și cu mare răspundere.

În aceași frumoasă locație, în creierul Munților Alpi, aproape de stânci, de brazi și ape de un turcoaz splendid. Am avut parte de un timp minunat, s-a lăsat cu hotărâri serioase pentru botez și slujire, sunt convins că Împărăția lui Dumnezeu are de câștigat în urma acestei tabere de sfințire.

Felicitări părinților pentru acești copii mari, crescuți cu mult sacrificiu, lacrimi, investiție și multe rugăciuni. Bucurați-vă de rodul muncii voastre, da, tinerii voștri sunt puternici, serioși, talentați, mânuiesc multe instrumente și au voci unse cu har. Am cunoscut mulți băieți serioși, hotărâți de a fi predicatori. Dumnezeu le-a făcut chemarea, dar vi i-a dat vouă, părinților în custodie, pentru a-i crește mari. Ajutați-i să crească drept, nu va fie greu să parcurgeți kilometri pentru a-i duce la repetiții și studiu. Merită maxim! Fiecare km va fi însoțit de rezultate aici și răsplătire acolo.

Mulțumesc frate pastor Petru Ungureanu pentru acord, slujire și implicare. Prezența dumneavoastră a dat o notă și mai serioasă întregii lucrări. Îl rog pe Dumnezeu să îmi dea o mică măsură din răbdarea dumneavoastră, blândețea, căldură și iubirea față de oameni. Mulțumesc Arcade pentru blândețea ta și răbdare pe care o arăți în slujirea celor mici. Mulțumim Viorel Coasă pentru darul unic de organizare. Din cap până în tălpi ești doar voință. În pieptul tău e o inimă mare, care bate pentru alții, pentru slujire, pentru tineri, pentru Dumnezeu. Surorile de la bucătărie sunteți maestre în ale gătitului.

Mulțumesc Domnului că am avut harul să slujesc și părinților, acelor părinți de copii minunați. Iată că pana de curent nu e o piedică în slujirea sinceră. Sper să mă fi auzit și cei din spate.

Vă îmbrățișez, vă doresc tot binele din lume. Și nu uitați, dragi părinți că voi trebuie să supravegheați, să udați cu lacrimi Cuvântul semănat în inima copiilor voștri să așteptați cu răbdare, cu multă răbdare să crească, iar la final să putem aduna rodul muncii noastre în coșurile răsplătirilor dumnezeiești.

Cu prețuire pastor Onisim Botezatu. Vă iubesc!

Ultima sută de metri. Luna de 🔥 foc

Prin harul lui Dumnezeu am avansat destul de mult cu lucrările la Biserica Penticostală Muntele Sionului Ghioroc. În trei săptămâni ar urma să intrăm în noua clădire a Bisericii. Nevoie de mană de lucru mai este, de finanțe, de aparataje, mobilier, sonorizare, mocheta, amenajare curte, scaune, amvon, două aparate aer condiționat, calorifere, etc.

Dar cu ajutorul lui Dumnezeu și implicarea noastră proiectul va fi dus la bun sfârșit. Rusaliile sunt aproape, timpul este scurt, dar credința poate muta și munții! Rămânem aproape de Domnul, nădăjduim în puterea tăriei Lui și muncim cu mare spor.

Dacă Dumnezeu te cercetează să sprijinești lucrarea Sa în vreun fel, îți punem la dispoziție conturile bisericii, roagă-te pentru noi, implică-te și Dumnezeu nu va întârzia să îți răsplătească. Și, te așteptăm la deschidere în data de 13 Iunie, orele 10 (a doua zi de Rusalii) la ceremonia de deschidere și binecuvântare a Noului lăcaș de închinare.

Când intră Satana într-un om

Dar Satana a intrat în Iuda, zis și Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. Luca 22:3

Cel ce întinde mâna cu mine în blid este vânzătorul meu”. Curios că Isus nu îl lovește peste degete, nu îi dă peste mâini, nu îl oprește de la sfânta cină, nu îl mustră, nu îl exclude, nu ia casieria de la el, îi respectă lui Iuda impecabil dreptul la libera alegere. Cu alte cuvinte:”Iuda, fă ce vrei tu, că în fond tot ce vrea face omul”. Cine sunt eu să îl influențez pe omul mare, să îl conving că e rău dacă el e convins că e bine. A convinge este opera Duhului Sfânt, dar nici Sfântul nu se impune, doar convinge, argumentează, lămurește.

Când intră Satana într-un om îi deformează optica reală a lucrurilor. Totul vede deformat. Cu o mie de oameni stă de vorba, nu poate nimeni să îl contrazică sau să îl convingă că e altfel. Doar așa cum zice el este! E convins să se prăpădească. El vrea să moară. Nu ai ce să îi faci, nici Isus nu a putut, împotriva voinței unui om. Tot ce e alb, devine negru pentru un om cu Satana în el, tot ce e negru e alb, tot ce adevăr e minciuna, tot ce e minciuna e adevăr. Tot ce e altceva, alta opinie e greșit, tot ce crede el că e bine domnule așa e. Chiar dacă moare imediat, el vrea să moară convins.

Dacă întâlnești un om violent, tulburat, pornit pe a face rău, pornit convins pentru a vorbi de rău pe alții, cu dor de răzbunare, de denigrare, de umilire și înjosire, dă-i dreptate și fugi, e posibil să fi intrat Satana în el. Nu încerca să îl convingi, nu îi schimba voința că nu vei putea, el va sfârși prin suicid. Probabil și Isus s-o fi gândit: „Dacă e hotărât să moară și nu vrea schimbare a sorții, asta e, tot e în avantajul omenirii și al creștinismului, că dacă trăiește face și mai multi pui”. Apoi îi zice relaxat: „Ce ai de făcut fă repede!” Nu cumva să te răzgândești, să mai convingi vreo doi trei, să faci pui blestemați prin lăcomie și complot luciferic. Fă repede să moară doar unul, să nu mai aibă Satana suport, că ceilalți vor fi plini de Duhul Sfânt.

Casa trebuie măturată! Nu va putea intra Duhul Sfânt câtă vreme casa e locuita de adversar. Trebuie mai întâi recunoștință cu lacrimi amare că altcineva domină vasul tău de lut, trebuie cerut în grabă ajutorul să fie detronat stăpânul casei de către Isus, apoi Dumnezeu va pregăti terenul, va defrișa toți mărăcinii, va spăla cu sângele Său și va instala pe Sfântul Duh.

Sunt principii biblice dragilor, nu doar păreri confesionale. Eliberează-te de Satana! De ce întreabă preotul: „Te lepezi de Satana?” Asta ar trebui întrebat pe adulți nu pe niște prunci inconștienți. Iar adultul să răspundă: „Da! Mă lepăda de Satana: uciderii, prunc-uciderii, urii, tutunului, alcoolului, vrăjitoriei, minciunii, neiertători, pornografiei, preacurviei, fățărniciei, înjurăturilor, blestemelor, etc. O „multe satane” sunt de care trebuie să se dezică omul! Dar trebuie voință, căință, credință, despărțire categorică.

Nu există „nu pot!” Există doar „nu vrei!” Nu uita că Hristos a biruit la Calvar pe Diavolul, Isus este stăpânul, El e Regele Regilor, Domn peste pământ, ape, văzduh și eternitate. Prin El poți. Trebuie doar să te dezici de duhurile acceptate prin voința ta. Să ceri ajutor și sprijin spiritual slujitorilor bisericii tale. Așa slabi cum sunt ei, Dumnezeu își manifestă puterea și slava. Tu doar trebuie să te lepezi de Satana!

Altfel vei sfârși fie în ștreang și apoi în iad, fie direct în iad. Nu e glumă, nu e joaca, nu e zăbavă. E realitate tristă, cere un răspuns rapid, hotărâre nouă, iar Dumnezeu va face restul, va face minuni! Prin tine!

În rolul tatălui/bărbatului

În rolul bărbatului 8Mai

#Ziuatatălui

Bărbatul este o ființă robustă, inteligentă, rațională și cu un puternic simț protectiv.
Încă de la începuturi Creatorul a plămădit din pământ un om, un bărbat, l-a creat pe Adam care înseamnă ‘pământ’. Și de atunci încoace, el se ocupă cu pământul, cutreieră după vânat pădurile, adună vreascuri pentru foc, își încălzește copiii, îi apără de fiare și îi crește mari. Pentru că „mamele nasc băieți, iar tații fac din ei bărbați” cum e zisa.
Încă din vremuri străvechi ei se ocupă cu războiul, se organizează în cete, confecționează arme, pun la adăpost mame și copii, apoi cu prețul vieții, ies cu pieptul în calea săgeților, sulițelor, săbiilor, tunurilor, gloanțelor, bombelor și chiar rachetelor.

Legile marțiale sunt doar pentru bărbați, între 20 și 60 de ani. Doar ei sunt condamnați la moarte în caz că vor să evadeze, pe vreme de război. Femeile și copiii emigrează, pleacă în locuri sigure, trec frontierele, sunt așteptate cu ceai și adăposturi, dar ei rămân în tranșee, vopsiți cu negru pe față, cu cagulele pe figură, cu un echipament de zeci de kg, prin păduri, prin șanțuri săpate, prin noroi și tranșee. Flămânzi, epuizați, speriați, hărțuiți de alți bărbați (inamici) care sunt trimiși prin ordin, cei mai mulți împotriva voinței lor, să îngroașe rândurile văduvelor, ca mai apoi soțiile lor (ale invadatorilor) să rămână și ele văduve.

Dacă ești doamnă astăzi înseamnă că ai lângă tine un domn. Dacă ai manichiura frumoasă și îngrijită înseamnă că mâinile lui au bătături, îmbibate în vaselina și ulei ars, sau tâmplari fără degete, cele care au mai rămas sunt groase, unghiile tăiate neuniform și tot timpul pe fugă sau uneori roase cu dinții de stres. Frigiderul îți este plin, cămara asemeni, și rezervorul, și poșeta, dar și inima de iubire. Priveste-l mai des în ochi, mai spune-i vorbe dulci, mai apreciază-l el este mărul la umbra căruia găsești odihnă, liniște și pace, de ieri, de alaltăieri și de o viață încoace.

Dacă ești soție, înseamnă că într-o zi și-a asumat responsabilitatea de a te lua pe numele lui, dacă ești mamă nu uita că viața vine de la el, prin tine și astfel se nasc oamenii pe pământ.

Da, uneori suntem nervoși, stresați, îngrijorați, avem frici și dileme, avem temeri și suntem confuzi, ne este teamă să recunoaștem și ne exprimam printr-un ton ridicat, sau absență emoțională, dar tocmai atunci avem nevoie de puțin moi multă iubire, de o îmbrățișare în plus, de vorbe mai bune, tonuri mai calde, ca iarăși să ne ridicăm ca zmeii, să ne întărim și să ducem războiul vieții mai departe.

Nu suntem soții ideali, nici tați, nici bunici, cum desăvârșite nu sunt nici ele, dar ne străduim reciproc, ne suportam și iubim, ne tolerăm cu răbdare, sperând la mai bine în toate. Până la urmă căsătoria este un dar și un dat brut, pe care îl avem la îndemână o jumătate de veac să îl desăvârșim, să îl perfecționăm, să îl lustruim, iar pe când am ajuns performanți și maeștri… murim.

În mintea copiilor suntem eroii care le pot și le știu pe toate. Nu e așa, dar nu le spuneți asta copiilor, lăsați-i pe ei să constate, pe când își vor da seama că avem slăbiciuni, au devenit ei eroii, și puternicii care le știu pe toate în fața  copiilor lor. Acesta este un secret tainic ascuns între generații, dar unele doamne se prea grăbesc să îl divulge micuților lor, iar cei firavi află că avem slăbiciuni și nu mai au curajul să lupte, așa că trăiesc nefericiți.

Iar voi copii! Cinstiți pe bărbatul din casă. E nins pe la tâmple, e chel, poate e știrb și picioarele-i sunt tot mai grele. Au ani petrecuți în picioare pentru a creste niște bărbați care în curând vor fi și ei mari, iar cinstea aievea se cerne.

Nu uitați că prima porunca din decalog însoțită de o promisiune, a fost rânduită de sus să semene în calea ta fericire. Dar aceasta depinde în mod intrinsec de ea, de Sfânta CINSTIRE. Nu alergați după umbre, nu va răzvrătiți nesăbuit, că fără cinstirea de tați, de mame și bunicii bătrâni, nu ai în veac fericire. E drept Dumnezeu că pedepsește necinstirea părinților cu nefericire pe viață, să ai suficient timp de căință că ai batjocorit un părinte prin care ai viață, care te-a hrănit cu iubire, care a adormit poate flămând să ai tu cele necesare.

Aceștia suntem noi, bărbații. Ființe simple, robuste, plăpânde, puternice și extrem de complicate, dar nu uitați nici o clipă că nu suntem decât pe jumătate. Dumnezeu a rânduit o femeie să completeze golurile rămase, să fie ea cu iubirea ei partea ce astupă lipsurile rămase în caracter, să fie educatoare, învățătoare, dirigintă și mamă, să știți cum să șlefuiți caractere. Nu uitați că un caracter de adult se șlefuiește mai mult cu iubire și tact, decât cu lecții de dirigenție. Recomand abordarea sub forma de: „hai să învățăm împreună”, lăsați cataloage și crete! Renunțați la dojeneli și pedepse, adultul nu se prea sperie de amenințări, de frici de corijențe.

Toate examenele trebuie trecute, că nu ai avea nici o satisfacție într-un an superior cu un bărbat repetent, întârziat, abandonat în clase inferioare. Aveți răbdare, așa cum vă suportăm de decenii,  cu respect și iubire, cu decade și „acele perioade”, suportați-ne și voi mai o vreme, mai două, mai trei și murim, izolați prin cetate, dar ne vom revedea-n veșnicie, mai bine.

Dacă în casa ta lucrurile au degenerat, însemnă că suferă foarte mult preoția. Un bărbat depersonalizat, umilit, ignorat și neiubit foarte ușor renunță la toate. Dar soția are suficientă iubire, putere de sine, rafinament și tărie să îi redea demnitatea, valoarea și cinstea, iar astfel familia înflorește ca floarea, iubirea plutește din nou, iar cerul se înseninează. În acest fel toți au unilaterale câștiguri și fiii și mama, și casa e altfel, și domnul mai tare.

„În spatele unui bărbat puternic se află o femeie și mai puternică”, dar în spatele unei femei împlinite se află un bărbat harnic, atent și iubitor!

Astăzi e ziua lui. Aproape că trecea iar neobservată. Posibil ca doar acum să afli și tu, că există o zi dedicata, dor lui. Eroului tău sau soț sau bunic sau părinte, spune-i ceva de prisos, o vorbă, un gest, o privire, nu ezita, nici să uiți, că atunci când e mai mai slăbit are mai mare nevoie de și mai multă iubire.

Acesta-i bărbatul! E-al tău, nu ai altul! Iubește-l, cinsteste-l, îngrijește-l și iartă-l! Iar binele se-mparte la doi, între voi!

Domn, țăran, aviator, medic, prof’, sudor, șofer de tir, agricultor= tată

                  Onisim Botezatu
                  9 Mai 2022
                  Ziua tatălui (bărbatului)

Mai puține căsătorii! Record negativ din ultimii 71 de ani

Reprezentativ

Ascultam o emisiune care se anunța a fi serioasă, dar participanții nu au fost oameni de cultură biblică; a fost interesant să asist la discuție. Printre cauzele dezinteresului față de asumarea căsătoriei se amintea și trăirea în concubinaj pentru 4-5 ani înaintea căsătoriei. Doamna mai în vârstă, de „modă mai veche” dar cu principii foarte bine stabilite, sublinia superficialitatea abordării subiectului iubire. Concubinajul sare peste etapele de emoție, romantism, atenție, curtenie. Doi străini care se găsesc sub același acoperiș fără a avea o responsabilitate în afara unui legământ.

Un domn mai vârstnic citează: „Știți ce se spunea din bătrâni:<<nu este bine să trăiești în păcat>> Așa am crescut noi, domnișoară”. Vizibil deranjata, moderatoarea înclină zeflemitor din cap: „Ei, sunt concepții tradiționale și vechi!” Adaug: Nu, domnișoară, nu sunt concepții tradiționale vechi, e porunca a 7 din decalog, pe care sigurat ți-a predat-o și ție domnul preot la școală: SĂ NU PREACURVESTI!

Unde e tradiția veche!? Unde sunt concepțiile arhaice? Unde e sfatul băbesc? E citat biblic! Este dreptul penal al Bibliei! Este articol de lege din Constituția Împărăției lui Dumnezeu! E pretenție divină! E poruncă! E cutumă duhovnicească! Ori încălcarea ei înseamnă păcat, preacurvie, nelegiuire, silnicie, adulter, fărădelege! Ce explicații mai vreți!

Iată câteva motive pentru care nu mai avem nunți astăzi:

1. Frica. Teama că nu aș fi capabil de a îngriji o familie, de a avea copii, de a nu muri de foame, generează un leat de oameni fricoși, anxioși care fug de căsătorie. Atenție sporită, bărbaților! Voi aveți determinantul ofensiv. Fata trebuie cerută. Trebuie să fiți mai de acțiune!

2. Imaturitatea. Filosofia tik-tok, filmulețe cu băiețandri și fetișcane care fac tot felul de trăsnăi și le încarcă pe insta, a întârziat neobișnuit de mult maturizarea băieților și a fetelor. În copilăria mea, armata era un reper. Băiatul la 20 de ani era capabil să întocmească o familie, acum la 35 de ani joaca FIFA 2024 și PlayStation. E halucinant!

3. Egoismul. Exploatarea la maxim a noțiunii de plăcere sexuală, dar neasumarea responsabilității de a lua pe numele tău o femeie, ca mai apoi să ai copii. Acest egoism a construit o generație de individualiști focusați pe propriul interes.

4. Influența lumească. Aici amintim filosofia consumerisă, care alimentează spiritul secularist în genul lui carpe diem (trăiește clipa). Ce mă interesează pe mine ce va fi mâine, peste zece ani! Acum să fiu bine, să fiu fericit. Nu mai avem proiecte pe termen lung, totul se calculează în economia lui AICI și ACUM!

5. Amăgirea pornografiei. Această industrie este printre cele mai prospere din lume. Cu milioane de abonați zilnic, cu ore petrecute pe filme murdare. Toate acestea satisfac intelectual unele lipsuri, este o formă de anestezic fals al hipotalamusului, dar inima este din ce în ce mai flămândă și mai goală și sufletul tot mai încărcat. Inima omului are nevoie de iubire, de afecțiune.

6. Căsătoriile falimentare. Fie divorțul părinților, fie al rudelor apropiate. Un copil care a fost traumatizat într-o familie cu tată posesiv, violent, cu mamă și/sau tată de moravuri ușoare dezvoltă neîncredere în oameni la general. Aceste traume pot avea sechele și consecințe în viitorul adolescentului. Un copil purtat de la un părinte la altul, purtat prin tribunale, crescut cu mamă sau tată vitreg, este afectat emoțional. Cu ajutor și consiliere spirituală are mari șanse de a se remedia emoțional.

7. Lipsa de modele. Îmi este dor de bătrânei pe care să îi văd ținându-se de mână, mergând cu sacoșa de rafie albastră la piață. De bunici care își leagănă pe genunchi nepoții. De cupluri care să îmbătrânească împreună, să moară la câteva zile distanță unul de altul, pentru că s-au iubit. Ne lipsesc reperele, principiile, definirea clară a valorilor, ierarhizarea acestora.

8. Eliminarea lui Dumnezeu din formulă. Noi știm că Ziditorul/Întemeiatorul familiei este Dumnezeu. În procesul construirii unei familii durabile și sănătoas este obligatoriu de consultat El. Practic trebuie să fiu dinamic și deschis la planul Său, perfect pentru mine. Tinerii de astăzi cred că iubirea înseamnă o noapte petrecuta la Vama Veche, pentru asta nu îți trebuie prea mult Dumnezeu, de aceea se lasă cu frustrări, depresie, poate chiar suicid.

9. Lipsa de consiliere premaritală. Aceasta este mirifică este formidabilă este divină, e splendidă, doar că lipește cu desăvârșire. Fata și băiatul din postmodernism au nevoie de un duhovnic, un călăuzitor care să îi ajute în regăsirea sinelui, înțelegerea propriei identități. Fata are nevoie să înțeleagă frumusețea de a fi femeie măritată, supusă unui bărbat manierat și credincios, supus lui Hristos.

10. Abandonul post-marital. Mă întreabă un prieten: „Ce faci Onisim? Cum îți merge căsătoria?” Eu mă opresc, fac o pauză și privesc uimit. „Ce te miri?” Continuă el. „Păi am am 7 ani de căsnicie și nimeni nu m-a întrebat nimic despre căsătorie până acum”. Continui eu dezamăgit. „Bucură-te! Eu am 17 ani de căsnicie și nu m-a întrebat nimeni nimic!” Conclude el și mă bate pe umăr prietenos. Dureros, nu? Oare câte familii ar fi fost salvate dacă ar fi avut un suport spiritual de calitate în căsnicie?

Cu toate aceste inconveniente, cred în căsătoria dumnezeiască dintre un bărbat și o femeie! Cred în Biblie! Cred în iubire! O trăiesc zilnic! Sunt fericit! Fac alianță cu Dumnezeu! Exista căsnicie fericită cu Isus! Trebuie doar să crezi, să fii smerit și altruist, să iubești, să ai pace, iar fericirea îți va surâde în prag de dimineață…