(Fapt 27:20) Soarele și stelele nu s-au văzut mai multe zile, și furtuna era așa de puternică, încât la urmă pierduserăm orice nădejde de scăpare.

Tocmai am încheiat penultimul capitol al studiului asupra cărții Faptele Apostolilor la Biserica Muntele Sionului Ghioroc. Capitolul 27 este apogeul slujirii unui apostol peregrin, a cărui credință este testată în regim extrem, cu o suprasolicitare a instinctelor primare de supraviețuire.

Arestat în regim semideschis, transportat în cel mai exigent regiment de escortă militară, ceata Augusta, coordonată de generalul Iuliu, formațiune militară cu un număr de o sută de soldați mercenari, plus sclavii care vâsleau, plus personalul medical, bucătarii, plus deținuții politici, total 276 de suflete rătăcite printre valuri. Supravegheat 24 de ore din 24, apostolul dezvoltă în acestă călătorie inițiatică a sfințeniei, cea mai înaltă versiune a sa ca om și sfânt. Exceptând răpirile sale sufletești.

Da prieteni, pentru că furtuna este testul suprem al caracterului nostru. În furtună dezvolți dexteritatea de a lupta, aici se șlefuiește umanitatea. Sub asediul fricii și al amenințărilor omul se călește și scoate adevărul din el la suprafață. Suferința nu te face bun sau rău, suferința doar arată celor din jur cine ești tu cu adevărat. Dacă o viață întreagă ai fost om bun, și la boală tot bun și blând te manifești, fără a pune presiune pe cei din jur. În schimb, dacă toată viața un om a fost rău, când ajunge la suferință devine teroarea celor din jur.

Nu știu prin ce treci astăzi. Nu cunosc exact furtunile care îți amenință psihicul, emoțiile, spiritul sau trupul tău. Cu toate acestea te invit să fii precaut și receptiv la șoaptele Duhului Sfânt. Dumnezeu vrea să te învețe ceva. O lecție, un principiu, o revelație. Rămâi calm și liniștit. Adună-te, roagă-te, fii rezervat la vorbe, cugetă atent la detalii, debarasează (asemeni echipajului de pe vasul apostolului), tot ce nu e vital existenței și ușurează barca emoțională, psihică și chiar detoxifiere fizică a ficatului (cu grepfrut și sfeclă roșie).

Iartă ce ai de iertat. Cereți iertare acolo unde ai greșit. Nu sacrifica eternul din tine pentru un efemer neîmblânzit și fără praf de milă. Nu negocia valorile și principiile pe un preț de nimic. Nu-ți vinde la second-hand sufletul. Nu uita: caracterul nu se negociază!

Ești în furtună? Îmi pare și rău, dar te și invidiez. Când vei ieși de aici vei fi și mai bun și mai blând și mai puternic. Un călduros: “și eu am trecut pe aici”, spus unui năpăstuit al sorții în viitorul apropiat, te transformă în lumină pentru un om din întuneric. În speranță pentru cel doborât. În exemplu pentru dezorientat. În pilda pentru învățăcei.

Noi îl cunoaștem drept “marele apostol Pavel”. Dar el toată viața (de după convertire) a fost mic, plăpând, ferm pe alocurea, smerit, bun și plin de Duhul Sfânt. A trăit cu abnegație, iar chintesența slujirii lui a fost proslăvirea lui Hristos.

Iată ce l-a făcut pe el mare, furtunile:

(2 Corinteni 11:23) Sunt ei slujitori ai lui Hristos? – Vorbesc ca un ieșit din minți. – Eu sunt și mai mult! În osteneli, și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte!
(11:24) De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
(11:25) de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroșcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adâncul mării!
(11:26) Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși,
(11:27) în osteneli și necazuri, în priveghiuri adesea, în foame și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte!
(11:28) Și, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate bisericile!
(11:29) Cine este slab, și să nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat, și eu să nu ard?

Concluziile se trag la final. Atunci vei pricepe că fiecare furtună a lustruit și mai mult caracterul tău. Fiecare trădare ți-a fost necesară pentru a dezvolta imunitate față de regimul “Iuda”, fiecare dezamăgire a oamenilor te-a ancorat și mai mult în Dumnezeu, fiecare lovitură ți-a întărit și mai tare garda, la final se va vorbi despre tine în termeni nobili, iar în veșnicie Dumnezeu te va răsplăti.

Rabdă! Iartă! Fii demn! Fii bun! Fii om! Fii nobil! Învață de la Domnul Isus Hristos! Nu ai nimic de pierdut! Doar nobile câștiguri!

Cu prețuire, o.