Eli, Eli, Lama Sabactani

Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” Matei 27:46

Doar Matei redă fraza în ebraică, se explică el se adresează evreilor. În general la Paște și la sfânta împărtășanie cu trupul și sângele Domnului(Cina), ne amintim de suferințele Mântuitorului. Cine mai ține cont? Că sărbătorile au devenit oportunități de distracție și programări de concedii. Puțini creștini sunt surprinși la biserică fie și o dată pe an. Dureros!

După trei zile de spitalizare, fiind internat cu copilul, si alte trei care urmează, am îmceput să înțeleg durerea ne dezbătută prea des din inima Tatălui. Dumnezeu și-a întors fața de la El, iar Isus simte asta din plin. Nu de indiferență, ci de durere văzând Fiul suferind.

„Eu aici o să mor!”, spune pe un ton stins și cu lacrimile până în barbă Yared, băiețelul meu, când siringile cu ac de zece centimetri îi străpung antebrațul și umple vreo trei recipiente. Era la mine în brațe, l-am rugat să se pună cu obrazul pe pieptul meu, cu mâna stângă îi țineam fixat antebrațul, iar cu mâna dreaptă i-am acoperit ochișorii scăldați în lacrimi.

Până la un punct am fost tare, am privit, am încuviințat, am fost deacord, dar la un moment dat a trebuit să întorc fața, nu am mai putut să mă uit. Era fiul meu, sânge din sângele meu, carne din carnea mea. Aș fi preferat să mă împungă pe mine cu zece ace, numai să nu îl văd pe el suferind. Sângele a fost pentru analize și în cadru steril.

E o asemănare nebunească, dar nu înseamnă că nu mi-a vorbit. E experiența mea. Ce a fost în inima lui Dumnezeu văzându-și Fiul în condiții insalubre, cu muște și 50°C temperatură, răni nelegate, bătut fară vină. Cum a privit Dumnezeu Tatăl, fiind conștient că printr-o suflare a gurii Sale i-ar fi făcut scrum? Totul a fost să ne poată salva pe noi. Este cel mai măreț mesaj al iubirii Agape, care merge până la sacrificiu. Tatăl ceresc, chiar a sacrificat totul! În inima lui a fost mare durere, sfâșiat de jertfa supremă a Domnului Isus, câteva momente nu a putut privi drama. Și da, și-a întors privirile! Dar era acolo, nu și-a părăsit Fiul, L-a înviat, L-a proslăvit și I-a dat toată puterea în cer și pe pământ.

Poate și băiatul meu a fost pentru o clipă debusolat, dar nu l-am părăsit, era în brațele mele. Nu știu care este sentimentul tău! Nu știu cu ce lupte te confrunți! Sunt tată. Pentru nimic în lume nu mi-aș parăsi puiuțul. Dorm cu el aici, pe o coastă, în condiții precare, dar sunt lângă el. Dacă eu care sunt firesc am grijă de băiatul meu, cu cât mai mult Dumnezeu care este sfânt nu va avea grijă de voi, puțin credincioșilor! Luca 12:28 parafrazat.

Tatăl nu părăsește pe nimeni! Doar fiii risipitor își părăsesc părinții. Ca un Tată iubitor, Dumnezeu te așteaptă, indiferent care este cocina de porci în care ai ajuns.

Vino fiule risipitor acasă!

Zăpada mieilor nu acoperă urmele lupilor

Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat; spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada! Psalmul 51:7

Ninge frumos afară. Este zăpada mieilor pentru că se apropie 1 Martie, e un mărțișor frumos pe care divinul ni-l trimite în semn de iubire. Priviți pe fereastră și bucurați-vă!

Zăpada mieilor acopere gropile din asfalt, gunoaiele aruncate pe străzi, terenurile ne lucrate, amprentele de pe sol, zăpada acoperă în general cam totul, mai puțin urmele lupilor! Să nu ne îmbătăm cu apă rece, zăpada nu acoperă păcate, doar iertarea în sângele lui Hristos, iar asta se face prin căință și dorință de schimbare.

Numai Dumnezeu iartă păcate! Nu mai aștepta timpul să rezolve problemele tale, timpul mai tare le amplifică, iar forța ta de gestionare a conflictelor se șubrezește pe zi ce trece. Privește-ți urma pașilor tăi în vale, dromaderă iute la mers! Spunea Dumnezeu evreilor când au luat-o razna. Privește acum înainte ca bruma morții să se așeze pe potecile rătăcirii tale, înainte ca zăpada să facă strat deasupra cavoului sau sicriului tău.

Toți greșim! Suntem carne păcătoasă! Alunecăm! Ne stingem în luptă de multe ori, dar asta face diferența între lichele și eroi. Aceștia din urmă se ridică iar și iar. Cad și iar se ridică, pentru că privirile lor sunt ațintite la Golgota.

urma vulturului pe cer,urma şarpelui pe stâncă, urma corabiei în mijlocul măriişi urma omului la o fată. Nu pot fi detectate. Prov 30:19

Poate a acoperit zăpada urmele compromisului tău. Poate, dar asta nu îmseamnă că le anulează. Vine iar soarele care va scoate la lumină TOT! Haideți să ne oprim o clipă din alergare, să facem o analiză responsabilă a incursiunilor noastre morale, emoționale, să corectăm ce este de corectat, să schimbăm traiectoria în direcția bună, pentru că zăpada luminează inima mieilor, dar nu șterge urmele lupilor, fie ei și camuflați în oi!

Astăzi zăpada transmite milă, har și iertare! Mâine s-ar putea să vină judecata!