E nor,
E ceață,
E-ntuneric.
E frig
Și rece bate vântul.
Printre răcori
Și stropi
Și neguri,
Văd luminând
Biete sclipiri pe frunze.
Anemice,
Slabe,
Firave,
Tot mai dosite
Tot mai smerite,
Și discrete
Și plăpânde.
Însă,
În ciuda
Umbrei tremurânde
Și-a miopiei
Opticale,
Văd cu nădejde
Soarele din spate,
Cu razele
Toride,
Prin neguri
Penetrante.
Nu te bloca
În temeri,
Nici frici,
Nici boli
Nici alte cele.
Tot ce e fericire
Pentru tine,
Găsești
Din abundență, însă
Nu fără Dumnezeu Și nici
Mai jos de stele.