MÂNGÂIERE PRINTRE MORȚI

Prind o discuție dintre doi bunici. Unul era de mână cu nepoțelul de 5 ani foarte gălăgios, iar celălat de mână cu bâta. Unul încearcă să-și potolească nepotul, iar celălalt îl întrerupe, pledând pentru libertatea de exprimare a copilului:

-Lasă-l să facă gălăgie! Ehe, cum ne-au părăsit și ai noștri. Nu mai avem nici copii, nici nepoți. Oo, abia așteptam să ajung acasă; ba era priza stricată, ba zarul de la ușă. (Apoi, resemnat, continuă pe un ton palid): acum nu le mai strică nimeni. Suntem atât de singuri!

Intră în discuție al treilea:

-Știi cum e… copiii încălzesc toată casa. O casă fără copii e rece.

-Așa este, răspunde primul, prietenul bâtei, apoi va face niște afirmații cutremurătoare, asta pentru noi cei care suntem fii.

-Singura noastră mângâiere este la morți, acolo ne mai întâlnim. Interesant, nu? Ei nu au Facebook, nu au Whats-upp, nici Instagram, nici Messanger, unii nu au nici măcar telefon. Singura lor socializare e la priveghiuri și la înmormântări.

Intervine domul cu nepotul:

-La înmormântări și la nunți.

-Ce nunți, domnule? (răspunde altul)… Numai tineretul merge la nunți. Nu vedeți că nu mai încăpem, doar morții ne-au rămas?

E cam strigător ce vorbesc moșii! Dar e realitatea vibrantă, de pe teren… așa este de fapt. V-aș recomanda să mai ascultați o dată poezia lui Adrian Păunescu,  Repetabila povară. Nu ai cum să rămâi indiferent. Sau să recitim creația extraordinară a lui N. Geantă Psalm pentru părinți, care ne convinge să ne bucurăm de copii, câștigându-le respectul pe viață, nu luându-ne câte trei joburi, lăsându-i în voia sorții, apoi mirându-ne că nu ne respectă. De fapt ei nu ne cunosc. Sau să mai citim o dată porunca a V-a, care ne lămurește că cinstirea părinților se oferă părinților până la ultima suflare.

Faceți-vă timp de bătrâni. Cinstiți-i. Respectați-i. Petreceți timp cu ei. În curând singura preocupare va fi să le greblăm mormintele, plantând alte flori. Iar pentru noi care suntem părinți, timpul pe care îl petrecem cu odorurile noaste acum, este direct proporțional cu timpul pe care ni-l vor aloca atunci când vom fi imobilizați și bătrâni. Dezvoltați relații de prietenie, bătrâni cu tineri și tineri cu bătrâni; dacă nu mai aveți relații bune – reînviați-le. Dragostea înseamnă bune relații. Bune intenții. Binefaceri. Biblia spune: Dacă nu îngrijește cineva pe cei din casa lui, este mai rău decât un necredincios. În general dăm un prea mare respect celor care nu dau doi bani pe noi și uităm să facem acest lucru celor pentru care contăm ușor mai puțin decât Dumnezeu atunci când le trecem pragul. Bunici, copii, soț, soție, bătrâni. Dumnezeul oricărei mângâieri să aducă alinare deopotrivă copiilor fără părinți, bătrânilor abandonați, bunicilor singuri. Gândește-te dacă nu poți fi chiar tu o mângâiere, chiar astăzi!