PSALM PENTRU COPII

De multe ori pe noi ne-au hrănit coji
Am vrut să vă rămână vouă miezul,
Am colindat pământul cu papucii roși
Ca să vă crească vouă sănătos piciorul.

O câte nopți ne-ați transformat în zile
Și câte prânzuri s-au întunecat,
Dorind ca să trăiți puțin mai bine
Odihna noastră am sacrificat.

Ce bine să vă știm ai noștri fii,
Ce fericire să ne spuneți mamă, tată,
Să ne vorbiți frumos cât suntem vii,
Nu pierdeți asta din vedere niciodată.

N-aveți nici o fărâmă datorie
Nu vrem nimic să-ntoarceți înapoi,
Nu vrem ca să vă cerem niciun cent chirie
Atât vă cerem: NU UITAȚI DE NOI!

În timp vă v-om părea insuportabili
Să nu vă-mpovăreze gândul că încă trăim,
Vă implorăm să ne pozați amabili
Cât suntem vii, că în curând, murim.

Curând viteza ni se-ncetinește
Să nu zvâcniți gesturi de nerăbdare,
Să dea căldură ochiul când clipește
Dacă e ultimul nostru apus de soare.

Încet memoria ne joacă feste
Și v-om uita ce tocmai ne-ați convins,
De nențeleși ca-n codul lui Oreste
Și naufragiați pe infantilul dinadins.

Să ne iubiți măcar din obligații
Pe care nici măcar nu le-am pretins,
Așa se joacă ping-pong între generații
Măsura ce ai dat, de ea vei fi atins.

Iubiții noștri îngeri din înalturi
Ne-om stinge ca făclia mântuirii,
Ne-ați oferit prin zâmbetele voastre salturi
Ca să ascedem pragul în cortul întâlnirii.

Să plângeți la coșciugul nostru
Cu tot cortegiul ce ne înconjoară,
Să bea din lacrimile de pe fluviul vostru
Setosul curcubeu de primăvară.

Și vie să ne fie amintirea
În mintea voastră ca un bob de rouă,
Ce se topește răspândind iubirea
Dar vă oferă alinare vouă.