PRIMELE NOTIȚE DE LA DUMNEZEU PE 2018

-Mami, tu să nu plângi, bine!?

-Nu plâng, mami!. Și izbucnește din nou în lacrimi.

Îi prinde fața între cele două pălmuțe catifelate, o ridică în sus și continuă în lacrimi:

-Mami! Să nu mai plângi că mi-a trecut. Nu mă mai doare deloc! Dar să nu mai plângi, bine?

Mami o zbuchește la baie unde continuă o doză de plâns care ieșea din inimă. Da, pentru că e odorul ei. Îmi iau inima-n dinți și trag o fugă cu el afară pe terasă, unde vântul bătea, răcorindu-i rănile care îi acopereau fața. Dintr-o dată exclamă din nou: „Tati, hai în casă că mami plânge și eu nu vreau ca mami să plângă!”

Ajunși în casă aveam să fiu martor la o scenă incredibilă.

-Mami, să știi că nu mă mai doare! Mi-a trecut!

-Tati, suflă, te rog! Ei îi spunea că nu îl doare, pentru a nu o vedea suferind. Mie pe altă parte îmi spune să-i suflu. Probabil m-a văzut mai tare de fire.

Am avut ocazia să văd atât de puternic sentimentul de iubire dintre cei doi, dar nu numai. O legătură și o cooperare incredibilă. Am pornit spre urgențe. Am plâns împreună o jumătate de noapte sfâșiați de durere. Lecția pe care Dumnezeu mi-a predat-o în această noapte de Revelion a fost să îmi arate o fărâmă din marea iubire a Majestății Sale pentru păcătoși. Am avut o noapte grea, sfâșietoare. Totul s-a petrecut sub ochii noștri, când băiețelul își trasese uleiul încins din tigaie peste față. Este un fragment din noaptea groazei a acestui Revelion, petrecut la noi în casă. Mi-a îngăduit Domnul să simt o fărâmă din durerea Lui. Și am înțeles că omul este foarte valoros în ochii lui Dumnezeu.

Oare ce-o fi fost în inima lui Dumnezeu când piroanele romane îi perforau Fiul pe cruce? Noi ne bucurăm de mântuirea adusă de jertfa lui Hristos. Dar știm noi durerea care s-a petrecut în cer? Cât de sfâșiată a fost inima lui Dumnezeu? Îmi pot imagina durerea care este în cer, atunci când un om se încăpățânează să refuze jertfa salvatoare a Fiului Său, Tatăl știind cât a plătit pentru aceasta. Pentru salvarea ta. A dat TOT, pe Fiul Său, pe singurul Lui Fiu.

Domnul Hristos în grădina Ghetsimani. Vede pe Tatăl Ceresc îndurerat și îngerii prezenți pentru a-l întări. Vede omul nenorocit și devastat de păcat. Vede paharul, care conține dramatica povară a păcatului omenirii. Vede ucenicii îngroziți. Umanitatea parcă s-ar retrage: „Tată, dacă este cu putință, depărtează paharul acesta!” Și totuși îl soarbe până la capăt. Pentru că inima Îi clocotea de iubire pentru noi.

Mă uit la Golgota, mă uit în societate, privesc în inima mea și zic: „O, Doamne, prea mult ne iubești. Prea mult ai oferit Tu, iar de la noi nu primești decât reproșuri și împotriviri și neascultare, ignoranță și risipă de har. Prea multă suferință plătită de cer pentru atât de multă indiferență și nepăsare din partea noastră. Da, într-adevăr merită pedeapsa cel care îți întoarce spatele, având în vedere cât ai plătit Tu, iar totul să fie călcat în picioare prin repulsie și bătaie de joc. Îți mulțumesc pentru că ne ierți! Eu nu am pășit într-un nou an. Eu am pășit într-o nouă zi împreună cu Tine, o oră, o clipă. Asta este tot ce avem. Îl avem pe ACUM. Iar asta înseamnă Har!”

Nu pot să vă doresc mai multă prosperitate, mai mult belșug, mai multă speranță în noul an 2018, câtă vreme trăiești în fapte dezaprobate de Dumnezeu. Ceea ce doresc pentru tine, dragă cititorule în noul an: te implor, te rog, te îndemn, dezvoltă mai multă responsabilitate față de Jertfa lui Dumnezeu, manifestată prin moartea Domnului Hristos, iar atunci le vei avea pe toate, ba mai mult, vei avea veșnicia.

Eu nu vă spun La mulți ani! Nu umilesc natura voastră umană de sorginte divină, îngrămădind-o în lut și ani și timp. Nu. Pentru că nu aș face decât să vă prelungesc durerile. Pe de o parte as fi de acord cu Dumnezeu care ne iubește atât de mult, încât ar scurta anii să ne ia la Sine si omenește v-aș dori mulți ani, toți să ajungeți centenari!

Eu vă doresc o eternitate fericită. Cu Hristos!