Proverbele 16:32
[32]Cel încet la mânie preţuiește mai mult decât un viteaz și cine este stăpân pe sine preţuiește mai mult decât cine cucerește cetăţi.

Nu la același nivel. Nu pe picior de egalitate. Nu mai slab, ci peste Alexandru Macedon. Acesta și-a propus într-o zi să fie șeful lumii. Și a reușit. O armată bună, ambiție mare și îngăduință divină. Toate acestea i-au îndeplinit visul. Dar nu s-a bucurat mult de victorie, pentru că, beția puterii absolute duce la schizofrenie, nebunie și apoi la moarte.

Ce folos să îngenunchezi imperii după imperii. Să ajungi il capo di tutti capi, ca mai apoi să fugi demențial de tine însuți!

Cine este stăpân pe sine, spunea Solomon, este mai tare decât cel care devorează cetăți, fortificații militare. Adevărul este că nu ar trebui să te surprindă, dar cei mai aprigi dușmani sunt la tine în dotare. Cele mai mari războaie în viață le ducem singuri și cu noi înșine. Este cu atât mai greu acest război cu cât de ambele părți ale baricadei ești tu. Adversar și aliat în același timp. Off! E cumplit! Stiu.

Dacă ar fi să enumerăm câțiva dușmani care ne tulbură liniștea și bucuria cotidiană, e o listă galantă, dar amintim câțiva:

Limba. Prin neadevăruri, vorbe netrecute prin filtrul rațiunii, bârfe, strigăte necontrolate, vorbe ușoare etc. Oricum pentru fiecare v-om fi chemați la raport la Judecata de Apoi.

Ochii. Privirile trufașe se numără printre acele lucruri pe care însuși Dumnezeu le urăște. Proverbe 6. Ochii sunt generatorul de pofte, declanșatorul de slăbiciuni senzoriale care face ravagii în conștiința noastră. Dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Mai bine fără un ochi în cer decât cu amândoi în gheenă. Sunt îndemnuri ieșite din gura Mântuitorului.

Cugetul. Pe care unii l-au pierdut și au căzut din credință. 1 Tim. 1:19. Este foarte important să ne păstrăm mintea curată. Credința este valabilă doar dacă are ca suport un cuget curat. Altfel ar fi o teorie doar declarată dar seacă.

Mădularele. Pe care din slujba păcatului să le transformăm în mădularele ale neprihănirii, puse în slujba lui Dumnezeu. 1 Cor. 5. Este atât de important ca firea pământească să fie răstignită. Iar suma tuturor activităților noastre să fie de natură duhovnicească.

Nervii. Oh! Multe excese înregistrăm și la acest nivel. Nervii reprezintă acea cantitate de venin care otrăvește tot ce e viu în jurul nostru. Nervii dezlănțuiți sunt ca marea înfuriată, ca erupția vulcanică, butoiul de pulbere care distruge, care ucide.

Fii puternic! Fii mai tare decât propriile slăbiciuni! Întrec-i pe cei care au cucerit imperii! Mai tare chiar decât Alexandru Macedon! Mai tare chiar decât tine însuți!

Răsplata o primesc biruitorii. Mai ales biruitorii propriilor tentații păcătoase. Numără-te printre ei. Luptă! Se poate!

După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălţat la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor. Faptele Apostolilor 1:9

Sfidează legile fizicii. Dă peste cap toate teoriile logicii. Sugrumă geometria în spațiu. Când în mod antigravitațional se înalță la cer. Sfidează teoria newtoniană cu minuscula „atracție gravitațională”. Cine poate sta în cale unui Hristos înviat? Nimeni!

Moartea Mântuitorului confirmă umanitatea sa, dând peste nas lui Apolinarie. Învierea confirmă moartea, astfel confirmă dumnezeirea Sa. Închide și gura lui Arie, înainte ca rugul aprins să o facă. Așa stau lucrurile când avem de-a face cu Dumnezeu. Ne supunem și credem. Și atât!

Înălțarea Domnului însă încununează atât moartea cât și învierea celui crucificat. A reintrat în slavă. S-a reîmbrăcat în dumnezeire. Este în cer. Iar noi avem nădejde în El că se va ține de promisiune. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca , acolo unde sunt Eu, să fiţi și voi. Ioan 14:2‭-‬3

A îndeplinit perfect planul Mântuitor. A completat cu o precizie milimetrică toate profețiile despre sine. A plătit Tot prețul răscumpărării omului. A murit. A înviat după cum zisese. Este în cer. Edificarea Sa, ne va edifica și pe noi prin credință. Într-o zi vom primi de la Dumnezeu o veșnicie, asta în cazul în care El a primit de la noi o viață. Viața noastră! Trăită pentru gloria Lui!

Căci Însuși Domnul , cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer și întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi , noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 1Tesaloniceni 4:16‭-‬17 Sunt cuvintele sfântului Apostol Pavel. Da credem în răpire, pentru că este scris în Biblie, dar și pe inimile noastre. Credem cuvintele rostite de Domnul Isus. Credem și așteptăm!

Acceptă înălțarea care te înalță. Aici vorbim mai mult decât un simplu Ispas. Vorbim de cer. De veșnicie. Vorba părintelui Dumitru Stăniloae: „Dumnezeu s-a făcut om pentru a ne putea îndumnezei”. Cam despre astfel de lucruri ne comunică Ispasul.

Crede! Și înalță-te! Peste necazuri și boli și lacrimi. Dar și peste mingiuța asta de Pământ, nițel mai mare decât cea de tenis a Simonei Halep. Înalță-te prin credință asumată! În inimă și în faptă!

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase.
Proverbele 27:6

Avem mulți prieteni. Atât de mulți încât cunoaștem vreo 0,005% dintre ei. Îi avem pe Facebook, Instagram, în telefon. Sunt peste tot. Dar vorba lui Kristian Varjasi, un domn care lucrează la TV Arad: „am vrut să duc o mașină de spălat în apartament” , zicea el „și am cerut pe Facebook ajutor. Nimeni!” Și nici nu se vor oferi vreodată. Ei nu pentru asta ți-au dat cerere. Nici pomeneală. Pentru a avea de unde cerși like-uri.

Când ai încasat ultima lovitură verbală de la un prieten adevărat? Este genul de lovitură de care ar trebui să-ți fie dor. Napoleon spunea asa consilierilor săi: „Dacă nu observi o slăbiciune la mine, înseamnă că ești incompetent, trebuie să te înlocuiesc. Dacă observi o slăbiciune la mine și nu îmi spui, înseamnă că îmi vrei răul. Dă-ți demisia urgent.” Apropo, când ai avut ultima discuție de acest gen cu un prieten adevărat?

Iată de ce suntem îmbufnați pe soții, pe soți, pentru că ei ne spun fără perdea adevărul „gol goluț”. Ei sunt oglinda noastră verbală și în modul lor original ne spun cine suntem cu adevărat în țară. Un păstor vârstnic mă sfătuia cu ceva ani în urmă:” Onisim, primește sfaturile, sugestiile, criticile soției tale. Te asigur ca ea le va face din dragoste. Ignoră-le, că oricum se vor găsi alții să te corecteze, dar fără dragoste”. Câtă dreptate avea acest consilier!

Marea greșeală pe care noi o facem aproape în fiecare zi este că avem o nebunească tendiță de a-i anihila pe oamenii cinstiți, cu demnitate, curajoși și loiali care chiar vor să ne trezească. Ei văd pericolul spre care ne îndreptăm și trag clopotele conștiinței noastre pripite. Un proverb italian spunea: „mai bine un câine prieten, decât un prieten câine”. Prietenul adevărat este acel om care sacrifică propriul confort de dragul binelui tău, nu te sacrifică pe tine de dragul confortului personal.

Doamne, te rog să readuci în viață mea prietenii pe care, poate, i-am dezamăgit prin ignoranță și orgoliu. Binecuvintează-i pe oamenii curajoși din preajma mea, cinstiți, care mă iubesc mai mult decât propriul confort emoțional. Îi iubesc! Îi ador! Îi cinstesc. Ei sunt îngerii umani prin care ne șlefuiești mărgăritarul caracterului nostru!

Și te mai rog o Doamne, trimite cât mai departe de mine pe cei nesinceri, subiectivi, ușor influențabili, măgulitori, care nu au puterea de a-mi sparge anvelopele autovehicolului care este pornit spre prăpastie!

Ai putea să faci această rugăciune? Și ai putea fi sincer rostind-o? Înțelegi cu adevărat esența acestei rugi? Atunci împărtășește-o cel puțin cu o persoană. Poate este șansa ta de a scăpa un suflet de la pieire. Lasă-te înconjurat de astfel de prieteni care știu să te rănească în mod constructiv, benefic sufletului tău.

Nu ai vrea să fii tu însuți un astfel de prieten? Dacă găsești un astfel de prieten, ia cina cu el în fiecare seară. Și L-ai avea ca invitat pe Hristos: „prietenul care în necaz se face ca un frate”. Rănește-mă! Având în vedere că lovitura ta m-a scăpat de la moarte, îmi voi găsi foarte ușor puterea de a te ierta. Și de a te iubi.