Fișa de evaluare avea ca activitate didactică inclusiv unirea mai multor litere, care în final redau chipul părinților lui Isus. Toți copilașii clasei zero lucrează de zor, doar el se uită abătut când la un copil, când la altul, dar nimic nu pare a-l inspira. Este vorba de elevul B, un copil minunat, frumos, cu ochii de culoarea cerului senin de Mai, dar dioptriile lui neobișnuit de mari nu îi permit să desăvârșească opera lui.

„Domnu’, să știți că B a măzgălit toată fișa” exclamă unul dintre colegi. Mă apropii de băncuța lui mică, toate creioanele colorate au vârful rupt, liniile erau trase foarte dezorganizat, parcă la nimereală, asist la niște măzgălituri practic, ce făceau obiectul unei ușoare batjocori a colegilor. Îi invit pe fiecare să își vadă de fișa lui, apoi mă așez lângă B și împreună trecem la treaba. „Hai să facem împreună” îi spun lui B, apoi începe munca. Aveam o fișă de lucru nouă, dar am dorit să lucrez pe opera lui, să revendic ce el aproape a făcut imposibil de reparat.

Am tocit o radieră până am șters toate urmele adânci de creion trase în cel mai dezorganizat mod, am ascuțit toate creioanele colorate. A fost o muncă acerbă, erau multe linii false, aforme și ieșite total din peisaj. Apoi cu o culoare închisă am trasat conturul și am început a lucra la noua operă. La final am votat cel mai frumos desen. În unanimitate clasa a votat desenul lui B ca fiind cel mai frumos. Ochii senini și umezi sclipeau pe sub neobișnuitele dioptrii, iar cu strabismul său avansat încerca să mă localizeze pentru a-mi mulțumi de ajutor.

Asemenea elevului B, m-a găsit și pe mine Hristos, supărat, încurcat în știință, neputincios și cu opera vieții mele denigrată și murdărită în ultimul hal de măzgăliturile negre ale păcatului. Cu privirea caldă a venit spre mine, a luat radiera iubirii Sale în formă de cruce, a șters toate măzgăliturile faptelor mele, bune și rele. El era așezat lângă mine, lucra pentru mine, mă iubea doar pe mine, dar eu nu îl cunoșteam. Apoi, ca un Maestru, a început a dăltui cu o cromatică divina caracterul meu etern. Probabil că sunt demoni și oameni invidioși pe mine și pe tine, spunele că nu e lucrarea ta sau a mea, este opera Marelui Maestru.

El, Dumnezeu, a coborât la nivelul nostru. A luat inima noastră, a schimbat-o asemenea chipului slavei Sale. Ne-a încredințat-o nouă, iar în curând începe eterna premiere. Nu te uita la măzgăliturile tale, nici la păcate, nici la slăbiciuni, nici la lipsuri. Uită-te la Hristos! Dă-i lui inițiativa mântuirii tale, cârma vieții tale și va face din măzgăliturile faptelor, bune sau rele o operă de artă. Pe care o va pune în expoziția cerească în fața îngerilor și a lui Dumnezeu Tatăl.

Desenul lui B e cel mai frumos! Pentru că profu’ i-a dat o mână de ajutor. Opera ta sufletească va străluci, dacă o lași pe mâna Marelui Maestru și Creator, ce poartă iscălitura scrisă cu sânge a lui Isus. Iubirea hristologică e capabilă de a sculpta cele mai frumoase caractere!