Asta am ales (versuri)

E o nouă zi
O nouă speranță
Un nou început
O nouă șansă
La viață.

Mi-am propus
Să cresc
Să evoluez
Să mă luminez
Nu să stagnez,
Să înaintez
Cu o carte-n plus
Mai o rugăciune
Neapărat un zâmbet
Și o faptă bună
Și un pas
În față.

Vreau păreri
Discrete
Responsabile
Inteligente
Luminate
Pictate
Cu intenții bune
Cu iubire
Cu flori aurite
Cu petale felurite.
Colorate
Udate
De Scriptură
Stropite de sfinți
De oameni cuminți
Deștepți
Inteligenți
Sclipitori
Sinceri
Și isteți.

Vreau sugestii
Bune
De la oameni sinceri
Și puternici
Care îmi spun verde
Ce e rău
Ce nu e bine
La mine
Ce trebuie schimbat
Și uitat
Renunțat
Lăsat
Să îmi spună
Apăsat
Nu doar ce-i de lăudat.

Vreau și-ncurajări
Aprecieri
Mulțumiri
Recunoștințe
Să simt că-s util
Și iubit
Și apreciat.
Sunt și eu fragil
Sunt copil
Sunt sensibil
Și flămând
De atenție
De iubire
De îmbrățișări
De sărutări.

Sunt om
Limitat
Predispus
La rele
La greșeli
La decizii pripite
Vorbe nedospite
Și lipsite
De sens
De esență.
Am minusuri
Slăbiciuni
Eșecuri
Frici
Probleme
Dar mă lupt.

Sunt veșnic
Sunt spălat
Grațiat
Schimbat
De Hristos
Prin jertfă
Cu iubire
Cu răbdare
Hăruit
Înnoit
Metamorfozat
Prin milă de sus
Curățat
Transformat
Sfințit
De cuvânt
De Bunul Isus.

Aștept nerăbdător cerul
Să fie văzut
Și în mine
Să fiu
O epistolă vie
Pentru cei din jur
Toți de lângă mine
Și cel fără minte
Să simtă în sine
Că a întâlnit
Un om cu iubire
În mine.

Multe așteptări
Exigente
Mari
De neatins
Avem de la alții.
M-am hotărât
Să fiu eu primul
Ce oferă
Face primul pas
Împarte iubire
Miluiește
Iartă
Gândește
Ajută
Pe alții.

Doar așa
Vom crește
Vom schimba
Vom influența
Vom transforma
Vom ajuta
Lumea la schimbare.
Începând cu mine
Ajutat de tine
Iubindu-i pe ei
Chiar dacă sunt mari
Și săraci
Sau mai mititei.

Dă palma cu mine
Un pas spre iubire
Înseamnă sfințire
Neprihănire
Asta mi-am propus
Asta îți propun
Asta am ales
Asta îmi doresc
Să-mplinesc
Fără obligații
Fără interes
Mai curând
Mai des.

O. 29.05.2021, h 07:00

Prindeți hoții bucuriei!

Bucuria este acea satisfacție sufletească care emană din interiorul omului spre exterior. Grijă mare însă, pentru că bucuria are mulți „hoți”, un fel de păsări răpitoare care de dimineața până seara se hrănesc numai cu bucuria altora.

Partenerul agitat, șoferul scandalagiu din trafic, telefonul primit de la un interlocutor rău, invidia, o pană la mașină, o mâncare arsă pe aragaz, o notă mică la mate, păcatul accidental etc. Toți aceștia pot fi hoții bucuriei tale. Prinde-i și sechestrează-i în colivia indiferenței!

Ai dreptul la bucurie! Cheia este la tine, dacă vei permite sau nu hoților să intre, este alegerea ta, dar cântărește și consecințele. Nimeni nu are dreptul să năvălească în sufletul tău și să te rănească. Nu accepta umilința lui nici în ruptul capului.

La o analiză rațională, vei constata că interlocutorul „hoț” nu are absolut nimic cu tine. Pur și simplu caută un țap ispășitor pentru deversarea propriilor frustrări. Miluiește, compătimește, înțelege starea lui, dar te implor, nu permite deșeurilor verbale să cangreneze sufletul tău! Nu merită!

Hai, fii bucuros! Pavel spunea în Filipeni 4:4. „Bucurați-vă totdeauna, iarăși zic: bucurați-vă!”

Hai să facem front comun și să sancționăm orice tentativă de însușire necuvenită a bucuriei noastre!

Milă cu surle și tobe

Proverbe (20:6) Mulți oameni își trâmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?

Se fac multe acte și fapte filantropice astăzi. Mulți săraci sunt ajutați, cu toate acestea mulți se zbat încă în chinurile sărăciei. Ajutați! Nu mai condamnați pe astfel de oameni, însăși sărăcia este o pedeapsă și un indiciu spre incapacitatea de coordonare a acestora.

Problema cea mai mare este atunci când îl ajut și încarc pe rețelele cu grad limitat de încredere poze cu ei și copiii lor. Vă implor nu mai faceți asta! Au și ei dreptul la intimitate și demnitate.

Mai sunt sunat și eu de binevoitori sinceri, dar care îmi cer poze cu săracii ajutați. Le trimit banii înapoi. Eu nu umilesc pe un om față de nimeni, chiar dacă e sărac. Nu fac emblema „binefăcătorului din mine” punând o poză sub orice limită a demnității umane, umilind pe alții.

Înțelept este Hristos. Dacă îl ascultăm vom avea și răsplată, altfel rămâne doar satisfacția milei și atât. Isus spunea în Mat 6:2-3: Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii, în sinagogi și în ulițe, pentru ca să fie slăviți de oameni. Adevărat vă spun, că și-au luat răsplata.
Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta.

Practic milostenia se face în ascuns, dacă milostivul nu este fățarnic (face lucrurile de fațadă), iar răsplătirea îi va surâde în prag de veșnicie. Sf. Nicolae de Kronstadt spunea: „milostenia face bine, întâi celui milostiv” Starea generala de bine pe care o dă facerea de bine, nu se compară cu nimic. Zgârciții sunt cei mai bolnavi și ursuzi oameni.

E diferit atunci când se face apel la a sprijini un caz deosebit prin strângere de fonduri și încurajare la donație, dar riscurile lăudăroșiei scad, fiind implicarea mai multor oameni. De aceea noi avem la biserică Departament social. Cine vrea să ajute donează bisericii. Slujitorii de la social distribuie bunuri, plătesc facturi, cumpără frigidere și alimente, iar mulțumirea săracului se îndreaptă spre biserică și implicit spre Domnul. Astfel, nici noi nu știm cine e dătătorul. E formidabilă slujirea în acest fel!

Un bine făcut cu surle și tobe este suspectat de lipsă de credincioșie, așa ne lămurește regele înțelept. Asta înseamnă direcționare greșită a slavei, nu spre Domnul, ci spre domnul eu și este păcat. În acest caz, rămân cu satisfacția că am ajutat pe cineva, el este un beneficiar bucuros, dar să îmi iau adio de la răsplată!

Fiți înțelepți! Ajutați! Ajutați cât mai mulți oameni! Salvați-i! Dar aveți grijă ca nu cumva salvându-l pe el să te pierzi pe tine, printre mărăcinii și veninul de aspidă al lăudăroșiei vieții!

Când faci un bine cu mâna ta dreaptă, fă-l în șoaptă, să nu te audă stânga. Să nu te laude cumva, lasă-L pe Dumnezeu să o facă, e mult mai sonor și cinstit!

Marea relaxare sufletească. Pacea!

După o perioadă cu foarte multe restricții, ordonanțe, masuri, măști, statistici, armată, poliție etc. vestea relaxării vine cu mare bucurie. Nu mai purtăm măști afară! Wow!

Cumpliții îndrăciți gadareni erau legați cu lanțuri și bântuiau prin cimitire. Erau plini de demoni. La legăturile demonice, oamenii au mai adăugat și legăturile cu lanțuri de fier. Dacă tot nu îi putem elibera, măcar să îi legăm și mai sigur, nu care cumva să ne facă rău.

Imaginați-vă cum au trăit ei „marea relaxare” spirituală. Când sufletul este dezlegat, lanțurile trupești pică de la sine. Nu tutunul e marele păcat, nici alcoolul, nici alte chestii, ci legătura demonică a sufletului tău. Fii eliberat în Numele lui Isus!

Relaxarea sau libertatea sufletească nu este condiționată de ceva sau de cineva, libertatea sufletului este dreptul tău. Un drept câștigat la Calvar prin preț de sânge de către Hristos.

Cu ușile încuiate, cu stări anxios depresive, terorizați de frică, îngrijorați și flămânzi, cu inimile încărcate de dramă, ucenicii agonizau disperarea.

Curios că Isus nu le rupe zăvoarele ușilor. Nu. Spargerea lacătelor este jobul hoților. Hristos rupe gratiile sufletești prin formidabilele cuvinte: PACE VOUĂ! Apoi singuri s-au împrăștiat pretutindeni, plini de entuziasm și curaj să predice Evanghelia. Isus te convinge, dar legăturile trebuie să le lași singur. Au pus mâna pe baros, au spart lacătele, și-au luat inima-n dinți, Biblia-n mână, și au plecat pe străzi.

Permite-i lui Isus să-ți elibereze sufletul din carcera păcatului, apoi co-dependențele vor pica rând pe rând. Pot fi pandemii, diagnostice, frici, amenințări. Nu vor mai avea putere asupra ta, orice armă făurită împotriva ta va fi sfărâmată!.

Fără eliberarea sufletească, vei trai sufocat în mijlocul libertății democratice. Sufocat de patimi și boli și neiertare.

Fii liber sufletește! Iartă! Crede! Iar diavolul va fugi de la tine, cu patimi cu tot. Asta nu se face cu medicamente, nici cu terapie psihiatrică sau psihologică, ci prin puterea învierii lui Hristos!

Vizionează „Cum Il cunosc mai bine pe Dumnezeu? raspuns Onisim Botezatu!” pe YouTube

Tu îl cunoști pe Dumnezeu? El te cunoaște pe tine? Îți dorești să îl cunoști mai mult? Vei experimenta minuni.

(Ier 9:24) Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu”, zice Domnul.

Ne lăudăm, chiar ne lăudăm mult! Dar oare ne putem lăuda noi cu faptul că îl cunoaștem pe Domnul? Înțelegem noi că El face milă, judecată și dreptate pe pământ? Înțelegem noi că în această își găsește plăcere Dumnezeu?

Haideți să formăm mai mult în Dumnezeu. Cunoașterea Să este un har revelațional. Ea pleacă de sus în jos. De la Duhul Sfânt, iar aceluia căruia vrea Fiul să i-L descopere pe Tatăl, îi răsare o lumină în întuneric!