Despre onisimbotezatu

”Doar prin Tine sunt ce sunt!”

A doua epistolă către frații diasporei italiene și nu numai

Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume să scape viaţa unui popor în mare număr. Geneza 50:20

Frați și surori ai disaporei! Știrile ultimelor zile și ore probabil că au reușit să clatine pe mulți dintre dumneavoastră în această situație care pare a fi fără ieșire. Sunteți izolați la domiciliu, am auzit stresul izolării dumneavoastră, pentru unii care ați reclamat comportamentul băștinașilor față de dumneavoastră, mai ales de când Italia a intrat oficial în carantină națională. Această măsură nu s-a mai luat în vreo țară din Europa după încheierea războiului mondial. Granițele se pot închide, dar cerul rămâne cu program deschis 24 de ore din 24.

Frați și surori, pentru unii dintre dumneavoastră care nu ați ținut strâns legătura cu Dumnezeu și biserica în vremurile bune, în această perioadă vă va fi puțin mai greu. Încercați să recuperați pierderile înregistrate în decenii, reîntregiți-vă familia, reconsolidați altarele casei. Iar pentru dumneavoastră, care ați iubit uniunea frățească și părtășia, este destul de dificil. Dar sunt convins că Mângâietorul, Duhul Sfânt, va întări inimile dumneavoastră.

Voi ați vrut să îmi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat răul îm bine. Fiind vândut de frații săi, Iosif traversase o perioadă foarte lungă de austeritate spirituală și emoțională, cu toate acestea se arată din cale-afară de amabil și iertător cu frații săi. Prin răbdare și iubireba reușit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să transforme o nenorocire generatoare de depresie și descurajare într-o oportunitate de a salva o națiune de la pieire.

COVID-19-20 pare o nenorocire fără ieșire. Și pentru Iosif să stea 7 ani în pușcărie nu a fost simplu. Dar cu înțelepciune și strânsă legătură cu Dumnezeu, vom reuși să profităm în cel mai pozitiv sens de această perioadă de carantina. Învățăm versete cu familia, comunicăm mai mult cu copiii, apropiere în viața de cuplu. Poate că această criză generată de coronavirus v-a gasit pe mulți dintre voi distanțați ca soți, certați, împărțiți. Ocupați cu volumul mare de lucru ați neglijat armonia familiei; iată cum această perioadă poate fi o mare binecuvântare și un pansament pentru rănile acumulate în timp în relațiile voastre.

Un prieten din Italia îmi spunea că a vizitat o familie de frați din apropierea lui, la care nu mai mersese de multă vreme si au reușit a avea o părtășie deosebită. Folosiți răul înspre bine. Cine știe dacă nu cumva Domnul are în vedere prin acest rău să salveze viața adolescenților din casa voastră, să salveze copiii prin faptul că apropie părinții unul de altul.

Respectați indicațiile autorităților! Dumnezeu va purta de grijă pentru pâinea familiei voastre. Poate că unii nu v-ați mai deschis Biblia de ani de zile, aveți ocazia să o citiți pe toată într-o lună de zile. Nu reacționați! Nu vă tulburați! Fiți plini de iubire și afecțiune față de frații care v-au făcut rău.

Pentru un suflet nobil ca Iosif, perioada de austeritate îl face mai bun, mai nobil. Transformați răul în bine.

Întăriți-vă! Îmbărbătați-vă! Și mergeți mai departe luptând. Cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit. Mat. 10:22

Epistolă către frații români din Italia

Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi staţi liniştiţi.”
Exod 14:14

O epistolă este o scrisoare adresată uneia sau mai multor biserici, cu un conținut de încurajare, îndreptare, recomandări, informare. Ani de zile frații noștri au găsit o speranță de viață mai bună pe aceste meleaguri. Unii s-au instalat aici, și-au dat copiii la școală, au construit în țară, au renovat ce au putut. În ultima perioadă, partea de nord a Italiei, unde sunt foarte mulți români, este sub cod roșu privind carantina determinată de #coronavirus.

Am slujit în foarte multe biserici din Italia, mai ales din zona de nord, care acum este blocată, am acolo prieteni și cunoștințe. Am participat la conferințe de familii, de tineret, tabere de vară, am trăit momente unice în viața de credință.

Frați și surori ai diasporei din Lombardia (zona de nord a Italiei): toate lucrurile sunt îngăduite de Dumnezeu. Toate!

În versetul citat, vedem un popor evreu blocat în fața unei mări învolburate, iar în spate era cea mai puternică armată a planetei pregătită cu arme de fier pentru a-i distruge. Evreii alcătuiau sandvisul perfect al distrugerii: ce rămânea în picioare în urma măcelului egiptean, era înecat în mare și mâncat de peștii răpitori. Scenariul unui film de groază se întrevedea la orizont.

Mame și tați au început să strige la Moise, să regrete usturoiul și castraveții Egiptului, dar și ca mamă, tată care luptă pentru copii în plină epidemie, e greu să le stai în cale. În perioadele de cumpănă nu ți-ai dori să fii în pielea unui lider. Dar Moise, omul lui Dumnezeu, trage adânc aer în piept, își adună puterile și strigă: Domnul din cer are ca priorotate să vă scape, voi dar stați liniștiți! Și i-a scăpat! A despicat marea, poporul său a trecut pe uscat, iar urmăritorii au murit înecați. De ce stați liniștiți? Pentru că frica provoacă stres, iar stresul degenerează în panică generală, agitație socială, ingrediente care amplifică mai mult problema. Respectând indicațiile autorităților îi ajutați să gestioneze situația, dar vă păziți și pe dumneavoastră departe de infestare.

Frați din Italia… Am vazut mesaje de îngrijorare pe Facebook, că 16 milioane de oameni din nordul Italiei sunt în carantină, iar toate zborurile spre și dinspre Italia au fost anulate. Sunt mame îngrijorate, tați preocupați de viitor, care depind de salariul de la sfârșitul lunii. Suferim împreună cu voi, ne rugăm pentru voi, nu vă lăsăm la greu, vă scriem încurajări, vă ajutăm să treceți peste această calamitate.

În această ambuscadă psihologică și psihotică, în această criză medicală, spirituală, politică și socială, care pare fără ieșire, se aude vocea unui Dumnezeu Atotputernic zicând: Copiii mei din Italia: Eu lupt pentru voi și pentru copiii voștri! Voi doar stați liniștiți! În case, în spitale, ascultați recomandările autorităților, iar biruința vine de la Domnul. Folosiți timpul acesta în favoarea familiei dumneavoastră, comunicați, jucați-vă cu copilașii, apropiați-vă unii de alții, discutați mai mult cu adolescenții din familie, iar în final cu siguranță veți fi mai puternici.

Demonul de panică are cel mai mare premiu în infern, pentru că prin frică și traume psihologice a avut performanțe uluitoare în ultima perioadă. Dacă acest demon a fost avansat în grad în ultima perioadă, haideți să îl retrogradăm prin încrederea noastră în Dumnezeu. Haideți să ne prindem cu ambele brațe de nădejdea izbăvirii divine. Nu te uita la zăngănitul armatei lui Faraon; e mai mare zarva, decât forța lui! Nu te uita la marea înfuriată a roșului de pe harta coronavirusului, în curând Atotputernicul va desface marea „roșie”(codul roșu) a coronavirusului, va îneca armata gălăgiasă a fricii, iar tu vei ieși biruitor spre Canaan, cel ceresc sau pământesc (ce mai contează, important e să fim cu Dumnezeu).

Primiți această epistolă din partea noastră, a celor care vă iubim și vă prețuim. În orice situație a vieții, ridicați privirile în sus, pe cer nu poate nimeni să pună carantină! Izbăvirea dumneavoastră este prioritatea Tatălui ceresc, voi doar stați liniștiți!

Paiul și bârna?

Sau cum poţi zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’ şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău?
Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Mat 7:4-5


Toți suntem specialiști în toate! Ne dăm cu părerea chiar dacă nu ni se cere, ne luăm de guler cu cine vrem în mediul online, criticăm inclusiv pe cine nici măcar nu cunoaștem și nu l-am văzut niciodată în viață. Toate acestea le facem cu aere de specialiști. E o slăbiciune a naturii noastre umane să facem acest lucru, dar însuși Hristos condamnă genul acesta de abordare.

De regulă tipul acuzatorului și băgătorului de vină ascunde în suflet multe carențe fundamentale, chiar legate direct de caracter. Paiul din ochiul altuia este mai lesne de acos pentru că nu doare, nu te privește în mod direct și nu implică asumare a responsabilității îndreptării.

De ce e bine să îți vezi de bârna ta?

1. E mai greu, dar mai eficient. Este vorba de propria persoană și poți lua cele mai drastice măsuri cu tine însuți, fără a avea reclamații. Te ajută să crești și te păzește de pierzanie.

2. Este sfat dumnezeiesc. Fiecare să se cerceteze pe sine însuși. 1 Corinteni 11:28. Iar în textul de față, recunoaște cu prioritate acțiunea duhovnicească de a elibera propriul ochi. În general cel care e prea sonor e și vinovatul. Culpa are gura mare!

3. Dezvolți deprinderi educaționale. Când pui pe foc bârna ta, și îți eliberezi ochiul de prejudecăți, vezi mai bine, mai echilibrat și mai clar. Câtă vreme ești pătat se împlinește cuvântul Mântuitorului: un orb care călăuzește pe un alt orb, cad ambii în groapă. Matei 15:14

4. Te vindeci de ipocrizie. Fățarnucule! Așa numește acuzator Isus pe toți lupii moraliști cu alții, dar din cale-afară de permisivi și libertini cu ei înșiși. Soarta fățarnicilor este iazul de foc. Eu aș vrea să vă cruț! Paiul lui îi incomodează înaintarea, dar grinda ta te duce în iad! Nu vă jucați cu focul!

Vezi-ți de treaba ta! Nu critica nimic la aproapele tău, fie bun sau rău, dacă nu ai alternativă! Fă observații în privat, cu modestie și respect! Când observația este publică, vrei să arați altora ce știi tu, iar când observația critică este în privat, arăți interlocutorului cât îl prețuiești pe el.

Așa că urcă în macara, leagă cu lanțuri grinda din ochiul tău, așteaptă să ți se vindece privirea, iar dacă nu ai murit, cu iubire și respect, dă o mână de ajutor și semenilor pentru a-i elibera de paiele invizibile. Până atunci ia mâna de pe clopoțel!…

Belșugul rezonabil e udat cu lacrimi

Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie.
Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.
Psalmul 126:5-6

Avem inocenta tendință de a privi la oamenii prosperi care conduc o mașină bună, stau într-o casă frumoasă, au un venit bun, ca la niște vinovați, dar cei mai mulți dintre noi nu cunoaștem munca asiduă din spatele paravanului pe care noi nu o vedem. Oamenii aceștia care sunt cinstiți au lucrat pe brânci, au suferit foame la un moment dat, au fost descurajați, umiliți, au muncit asiduu, au riscat prin împrumuturi, iar acum culeg roadele printr-o viață decentă.

În mintea celor mediocri tot timpul va fi raportarea asta, că sărăcia este un dar, milogeala este o virtute, iar cel care are este vinovat, sigur „învârte” el ceva! Nu învârte nimic! El muncește cu cap, iar tu nu. Te mulțumește statutul de angajat, nu e nimic rău, dar nu îți condamna patronul, de la el primești pită.

Spiritual este la fel. Privim cu admirație sau invidie la o biserică impunătoare, cu formații muzicale, resurse spirituale, slujitori pregătiți, parcări generoase și este o tendință nativă de judecată. Dar vă spun din umila experiență că în spatele cortinei stau decenii de traume, lacrimi, datorii, războaie spirituale, zile de post și rugăciuni, hărțuiri demonice, oboseală, stres, păr alb, toate aceste sunt la temelia fiecărei lucrări bune. Privește spre exemplu un morcov cu frunzele verzi înfocate, pline de viață, drepte și ferme, dar munca de întreținere este a unei rădăcini masive care stă în întuneric și noroi, printre paraziți și pericole în pământ, acesta alimentează partea externă.

Plângi? Ești trist? Ești dezamăgit? Ești depresiv uneori? Înseamnă că se întrevede o lucrare bună peste decenii. Seamănă cu lacrimi și te vei bucura secerând! Nu renunța! Durerea semănatului, a săpatului, a îngrijirii anevoioase va fi răsplătită în curând de o recoltă bogată.

Cine seamănă vânt culege furtună. Nu avea doar proiecte omenești, nu investi doar în pământ, cu lacrimi se fac și aceste investiții e drept, dar tot cu lacrimi se pierd. În schimb investițiile eterne au nădejdea bucuriei la răsplătirile dumnezeiești. Mântuitorul ne ajută cu un sfat fenomenal: nu vă strângeți comori pe pământ unde le devorează rugina, molia, hoții, focul, ci strângeți-vă în cer unde se află în siguranță și neamenințate de cele mai sus amintite. Matei 6:19 parafrazat.

Ceva oricum semeni. Iar semănatul se face plângând. Nu ar fi păcat să plângi de două ori si la semănat vremelnicie și la pierderea afacerii trecătoare, când poți să plângi doar o dată, la semănat în ogorul Domnului lucruri nepieritoare, iar apoi la seceriș să te bucuri prin Duhul?

Oprește-te puțin! Relaxează-te! Grijă mare pentru ce plângi, pot fi lacrimi irosite sau răsplătite, depinde câtă veșnicie este semănată în investiția ta.