Un om inteligent și capabil. În ultima perioadă am discutat destul de mult cu dânsul. Îl aveam coordonator la lucrarea Gradului didactic 1, preuniversitar.

Mi-am dorit mult să îl am coordonator al lucrării de doctorat. În iarna asta convenisem asupra unei teme de actualitate, dar…. Cu vocea lui călduroasă, prietenoasă și părintească, vorbea cu noi ca un păstor plin de iubire, deși ne despărțeau câteva decenii de școală, dar și câteva biblioteci internaționale.

În ultima convorbire pe care am avut-o cu dumnealui la telefon mă felicita pentru cărțile pe care i le trimisesem prin poștă, a zis că îmi mulțumește, că le citește și îmi va spune impresia științifică, (asta e ultima problemă, dar venind din partea dânsului, nu puteam decât să îmi frământ emoționat mâinile, așteptând o apreciere profesionistă), Doamne întărește familia!

Fratele Corneliu era unul dintre foarte puținii oameni cu gradul de prof. Univ. Dr. ful Penticostal din țară (abilitat coordonator de doctorat). Studiile sale și capacitățile didactice, și cunoașterea s-a la nivel internațional este bine cunoscută. Ați lăsat în urmă frate Corneliu o mare moștenire.

Generații întregi de studenți și păstori rămân înlăcrimați și îndurerați, dar vor contribui la strălucirea diademei dumneavoastră eterne. V-ați dizolvat intelectual printre noi, ca niște cioburi care în curând vor reansambla Trupul lui Hristos în slavă. Cred că Dumnezeu este mai fericit că vă are mai aproape de Sine. Noi ne hrănim cu nădejde că ne vom alinia norului de martori, în curând!

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad este mai săracă de astăzi, a pierdut un mare om, un rector renumit, un profesor, o somitate, Cultul Penticostal de asemeni e mult mai sărac, dar și România. Când moare un sfânt e doliu, dar când e și intelectual e și mai tragic. E greu de înlocuit un asemenea om, dar Dumnezeu are soluțiile lui.

Îndoliată familie, vă îmbrățișăm, ați avut harul de a fi iubiți de un mare om. A fost mare pentru că în inima lui mare locuia Hristos. Nu e tragedie veșnică pentru că ne vom revedea curând în Împărăție!

Nu vă lăsați copleșiți de tristețe!

Nu este sfârșitul lumii după necazul tău!

Suveranul este Dumnezeu! Privește prin credință în viitor. Logica îți poate genera proiecții negative, nădejdea te ajută să treci mai departe, prin credință zbori peste problemele tale.

Nu te refugia în tristețe! Nu te lamenta! Vine primăvara! Au înflorit migdalii și caișii. Se vede păpădie pe imașuri, toporașii au biruit zăpadă, soarele ☀️strălucește pe cer. FRUNTEA SUS!

Cerul nu are restricții de audiență, iar Dumnezeu are program nonstop de consiliere. Apelează cu încredere la El!

Masca acoperă fața și nu se vad dinții zâmbind, dar masca nu poate pune sechestrul pe inimă ❤️, nici pe suflet:))

Fă o plimbare pe marginea unei ape cu cineva drag(copil, soț, soție, părinte, bunic, prieten). Urmăriți cu atenție rățuștele, turturelele și iepurașii care nu au habar de aceste chestii numite pandemii, restricții sau altceva.

Mulțumim prof. Dr. Tudorel Butoi!

https://www.facebook.com/watch/?v=473692497103757

Și Isus le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este a celor ca ei.” Matei 19:14

Tot timpul se va găsi un „apostol” sau vreun „ucenic” sau „frate” să comenteze pe seama copiilor. De când e lumea a fost mare luptă pentru copilași, pentru că dacă aceștia pornesc pe drumul bun, e greu să le mai schimbi traiectoria, iar inamicului i-ar conveni să pornească strâmb în viață.

Sistemele oculte vor să le otrăvească mintea cu tot felul de informații pentru care creierul lor nu este pregătit și în consecință pot crea serioase dezechilibre emoționale. Lăsați-le cugetul celor mici curat!

Toată lumea deplânge lipsa de educație sexuală a copiilor, cu toate acestea toți se însoară, familia este roditoare și specia este perpetuată de șase mii de ani încoace, trecând de o sută de miliarde de oameni. Lăsați-L pe Dumnezeu să îi învețe corect!

Cine îi prețuiește mai mult ca părinții lor. Pentru aceea i-am primit cu bucurie de la Dumnezeu și îi creștem cu iubire și protecție. Lăsați părinții să-și educe moral copiii!

Mintea lor este curată, este inocență și sfântă ca a unui îngeraș. Lăsați-le curată mintea copiilor!

Cât despre orfani, Dumnezeu însuși se declară Apărătorul lor. Cum? Prin noi! Prin mine și prin tine. Surplusul nostru este hrana lor. Tu poți fi mâna lui Dumnezeu. Îmbracă-l pe micuțul frate al lui Isus. Ajută-i pe sărmani să regăsească bucuria de a trăi!

Lăsați-i să vină la biserică. Îvățați-i să citească Biblia, să îl iubească pe Dumnezeu, să fie cinstiți. Dacă am reușit să îl pun în contact cu Isus, să iubească virtuțile, am câștigat un adult pentru Hristos. Nu fiți deranjați de plânsul lor în lăcașul de închinare, am fost în biserici doar de bătrâni. E mormânt!

Suntem mari, adulți și puternici, dar nu suntem stăpâni pe copiii noștri. I-am primit în administrație de la Dumnezeu și trebuie să îi returnăm în curând. Sunt lăsați să ne învețe că doar având sufletul curat asemenea lor vom ajunge în Împărăția lui Dumnezeu! Nu fiți răutăcioși și brutali cu ei, nu fiți violenți, ei sunt cei care vor plânge sincer la căpătâiul nostru.

Nu îi învățați la furie să arate că un adult diabolic, ci mai degrabă imitațile inocența, sinceritatea, curăția, bunătatea și sufletul angelic și veți ajunge cu siguranță în Împărăția Luminii.

Și iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor
și stătea înapoi lângă picioarele lui Isus și plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult și le ungea cu mir. Luca 7:37-38

Casa fariseului Simon se transformă în front deschis de luptă și ciocniri de prejudecăți. Pe de o parte se află religia, auto-suficiența teologică, mai ales cunoștința aceea nesfântă care îngâmfă, iar la polul opus al frontului stă o biată femeie gârbovită de păcate. Direct de pe centură, dă buzna între „sfinți”. Ea nu avea ce căuta acolo, dar, oare se califică cineva pentru a sta în preajma sfințeniei excelenței Sale Isus?

Sinceritatea învinge. Și iubirea aduna fiecare gram de lacrimă, strecurat prin părul unui cap nou. Opriți-vă odată, voi, ‘sfinți’! Comentând prea mult trăistuța de păcate ale unei biete femei fără educație, să nu te sufoce carul nelegiuirilor tale. Era suficient să spună:”femeia”, iar nu „femeia păcătoasă”, dar, oare, care femeie este sfântă? Fără Isus?

Păcătoasă, dar avea o sticluță specială cu mir pentru Isus. Am întâlnit doamne moraliste cu oțet prin poșetă, iar asta este tragedie. Ele stau la îndemâna soldaților români, care înmoaie buretele pentru nasul lui Isus. Apropo, de unde au avut așa aproape oțet?

În timp ce vrei sa strigi după muștele faptelor altora, să nu te îneci cu liliecii fărădelegilor tale. Lasă biata femeie să-și plângă derapajele. Dacă vrei și poți, varsă o lacrimă pentru ea. Dacă vrei și poți, arată-i un gram de iubire. Dacă vrei și poți, salveaz-o din infernul coșmarurilor ei, din mreaja peștilor care au nenorocit-o. Dacă nu poți face nici una dintre cele amintite, atunci te implor, nu o omorî!

Oamenii vor rămâne cu vorbele. Neoamenii cu judecata. Femeia cu lacrimile. Isus cu iubirea și iertarea.

Tare aș mai vrea să pot iubi ca Isus. Dacă nu reușesc, mi-aș dori să-L pot lăsa în pace să o salveze El, iar eu să tac… Să tac…Să îmi văd de cale…

Marea surpriză care va fi la final, că mulți religioși fanatici, mulți lupi moraliști vor merge de pe băncile clădirilor bisericești departe de Dumnezeu, iar dintre femeile ușoare de pe centuri posibil unele care-și plâng păcatele să meargă în cer!

El e Judecătorul!

Iată de ce prefer veșnicia! Viața este trădătoare :((

1. O mie de ani sunt ca ziua de ieri care a trecut. Psalmul 90:4. Iată cum trece un mileniu din perspectiva eternității.

2. Ca o strajă din noapte. Ps. 90:5 Trei ore bune. Atât e viața ta. Oricât ai încerca să o retușezi, se duce!

3. Ca iarba. Ps. 90:6 Dimineața fluieră sub firele motocoasei, într-o oră se ofilește. Înflorește și crește de ai impresia că va fi eternă, dar imediat după tăiere se usucă.

4. Ca un vis. PS. 90:5. Între 7-20 de minute. Când se sfârșește visul ești depus în coșciug, apoi în humă. Iar în 100 de zile nimeni nu îți mai pomenește numele.

5. Ca un lat de mână. PS. 39:5. Aproximativ 10 cm. Oricât de mult ne-am rostogoli, ne-am învârtit, distanță de la un capăt la altul a vieții este foarte scurtă.

7. Ca un abur. Iacov 4:14. „Viața voastră este ca un abur care se arată puțintel și apoi piere” S-au dus bunicii tăi, se duc părinții, vom trece noi și alții vor veni în urmă.

8. Ca un sunet. Ps. 90:9. Un sunet ține una, două secunde. Mai are ceva ecou, iar în maxim trei secunde dispare.

Nu vreau să vă dezamăgesc. Dar, dacă v-ați făcut planuri mari cu privire la viață, dacă ați luat avânt mare pentru salturile ei, dacă ați cultivat planuri durabile pe pământ, obișnuiți-vă cu ideea că în curând le veți lăsa pe toate.

~Cel mai sigur lucru de pe pământ este moartea, iar cel mai nesigur lucru de pe pământ este viața~

Leagă-te de Dumnezeu. Imploră jertfa mântuitare de pe cruce să te răscumpere, să te salveze prin Hristos, să te edifice, să ajungi în cer. La adevărata viață! Veșnicia este tot ce contează în ecuația vieții! Restul, e după virgulă, după zero, e doar amăgire!

Cât de cinstit e Dumnezeu! Îl iubesc! Ne-a spus de la început cum stă treaba cu viața noastră. Dezamăgit este doar cel ce nu ia seama!