Arhive autor: onisimbotezatu

Despre onisimbotezatu

”Doar prin Tine sunt ce sunt!”

Domnișoara B. a dat tot!

Publicat pe de

Fiind în construcție cu Biserica din Ghioroc, am avut ocazia să trăiesc multe surprize, plăcute sau nu. Una mai interesanta ca alta. Ieri la terminarea bisericii a venit o mămică, ținea de mână o fetiță la vreo 7-8 ani, frumoasă și cu chip angelic, e domnișoara B. Vizibil emoționată, fetiță nu știa cu ce sa înceapă. Mama ei își intră în rolul de purtător de cuvânt: „Știți, B. a primit niste bani de la cineva și vrea să îi doneze pentru lucrarea de construcție a Bisericii din Ghioroc. M-a rugat să vin cu ea că îi este rușine” Nu draga mea B. rușine să îi fie unei fetițe neascultătoare, care face mofturi că vrea iPhone 12, care păcătuiește și vorbește urat. Tu să fii onorată pentru gestul și caracterul tău mobil și plin de semnificație.

Cu o mânuță catifelată și degetele albe ca zăpada, scoate din poșetuță un plic pe care mi-l înmânează personal. Tremura toată de emoție, cu o privire senină, zâmbind emoționată, îmi întinde plicul, de parcă ar fi încercat să îl ridice pe un stâlp, atât de mare era disproporția dintre noi. Mă aplec, o îmbrățișez și cu emoție i-au plicul destinat șantierului. Am asigurat-o că Dumnezeu o va răsplăti pentru dăruirea ei și parcă zbura de bucurie pentru isprava divină. Erau 100 de lei, dar cântăresc așa ca o sută de mii de euro. Ea este nepoțica văduvei sărace care a dat TOT. Să mă iertați voi care ați sărit în ajutor și ați dat mulți bani, dar domnișoara B. a dat mai mult că toți.

Mulțumesc dragă B. te iubesc și sunt convins că ai intrat în vizorul lui Dumnezeu. Fiică a unui tată care a hrănit sute sau mii de flămânzi, preocupat de binele altuora, a unei mame slujitoare și vreo 9 frați și surori serioși și implicați în slujire. Oare copiii tăi știu ce înseamnă jertfa și slujirea?

Dragă B. astăzi ai intrat pe lista sponsorilor principali ai bisericii, (care nu există), un singur sponsor avem: Dumnezeu. Aștept să predic la nunta ta, să developăm amintiri frumoase, să ne minunăm de modul în care Dumnezeu va avea grijă de viitorul tău. Cu siguranță vom termina biserica cu acești bani. Pe care Dumnezeu îi va înmulți.

Cimitirul vesel și Memorialul Durerii

Publicat pe de

În aceeași zi am vizitat două obiective turistice. Cimitirul vesel din Săpânța este interesant. Nu e ieșit din comun, cam toate textele sunt la fel. „Aici eu mă odihnesc, Stan Dumitru mă numesc”. Două mari clanuri din câte am citit pe cruci, familia Stan și Pop sunt dominante în cimitir și în sat. Doamna de la bilete mi-a confirmat observația mea. În final i-am spus că veselia și bucuria o oferă Isus. Orice am scrie pe cruce, umoristic, miștocăresc sau chiar serios, nu îndulcește cu nimic moartea, nici traiectoria eternă nu suferă prea multe modificări fără Hristos. E dramatic, asemenea fiecărui cimitir. Copii, tineri, mame etc. S-a și suprapus vizita cu ziua în care se împlinește un an de la plecarea în veșnicie a fratelui meu Adrian (36 de ani).

De acolo am mers la Sighet, la Muzeul #Memorialul Durerii. Vizitând acest muzeu, nu poți regreta „epoca de aur” numai dacă ai fost nomenclaturist, propagandist, sclav sau inconștient. Vorbim de două milioane de oameni (unul din opt români a fost victima a comunismului) care au murit după tratamente și chinuri groaznice pentru singura vină de a fi deștepți: poeți, scriitori, preoți, ingineri, cercetători, academicieni, oameni de stat, profesori, prof. universitari); atunci a pierdut România câteva decenii, poate chiar secole.

E fioros, e sinistru, e frig. Niște cazemate ale morții. Copiii au făcut cor pe toată perioada vizitei: „Tati hai să mergem! E foarte sinistru! Mie îmi este frică! Hai să plecăm odată de aici!” Au și plecat cu soția. Nivelul III l-am vizitat singur. Multe cămăși pătate de sânge, la propriu. Aceleași cătușe, scaune de tortură, țambale, uși originale.

Suntem în urma Europei în multe aspecte. Suntem aici pentru că avem o societate construită de marionete, de slugile „ălui bătrân” iar competenții și geniile au sfârșit ca animalele în chinuri groaznice. Când vezi lista celor care au pierit la Canalul Dunăre-Marea Neagra te iau fiorii. Vorba lui Luther: „Când văd ce au putut face germanii mei reformaților, stau și mă întreb dacă noi, germanii, oameni suntem ori demoni”. Oare nu același lucru s-ar putea spune despre propovăduitorii progresismului socialist românesc?

Iertare, generație sacrificată de vie! Iertare, dragi evrei care ați pierit pe teritoriul nostru! Iertare vouă, elite, oameni aleși, genii înzestrate de Dumnezeu cu dar special! Iertare, copii sacrificați la revoluție, acum bătrâni fără a vedea vreo schimbare! Iertare, Doamne pentru acest trecut sângeros al țării noastre! Iertare, copii și nepoți că nu am putut face mai mult pentru voi! Dar generația trecută ne-a lăsat o societate prea stricată pentru ca noi să o mai putem repara îndeajuns! Iată de ce îmi doresc cerul! E construit pe Adevăr și pe Dreptate.

Da, e un fel de „Între zâmbet și suspin” apropo de cartea fratelui Petru Lascău. De la Săpânța la Sighetu Marmației. De la veselia cimitirului la drama Memorialului Durerii. Felicitări aleasă doamnă, Ana Blandiana. Vocea dumneavoastră de la mesajul de întâmpinare ne alină inima înainte de a asista la urmările atrocităților comuniste. Felicitări doamnă pentru inițiativa de a înființa acest muzeu al durerii. Am fi îmbătrânit și ne-am fi uitat cu jind la regretele unora care deplâng perioada ceaușeștilor. Datorita dumneavoastră avem și noi, cei mai tineri, o radiografie corectă a trecutului.

Șterge Doamne din harta durerii, din conștiințele celor care încă mai sunt în viață, din mintea vișineștilor tot ce înseamnă Aiud, Pitești, Rahova, Sighetu Marmației, Târgu Ocna, în materie de închisori.
Să nu îi bântuie miile de poze de pe pereții muzeului. Oameni frumoși, prezentabili și deștepți care au sfârșit crunt, uciși de alți oameni mult mai înguști la tâmple decât victimele lor.

Iartă-ne, Doamne, tot antisemitismul din veacuri, toată ura, toată trădarea, toată cruzimea, toată mediocritatea ridicată la rang de virtute! Toată non-valoarea promovată zilnic la televiziunile din Romania. Scuzați-ne voi, fantome ale trecutului sângeros, pentru vina de a avea ochii deschiși, de a vedea drept, de a gandi liberi. Vă mulțumim vouă, adevărații eroi ai neamului, care ați putrezit în pușcării, datorită vouă noi astăzi cunoaștem ce înseamnă LIBERTATEA…

Lista celor care au dispărut deportați în Bărăgan
Lista celor care au murit la Canal
Aici a fost găsit mort Iuliu Maniu
Haine îmbrăcate de preoți și episcopi în semn de batjocoră
Richard Wurmbrand în capul listei protestanților schingiuiți
Celula avea 1,90 metri lațime
Mașinile de scris confiscate
Dormitorul deținuților
Camera de tortură.
De ar avea gură aceste uși. Vor vorbi probabil la JUDECATĂ

Anomalii viață-moarte. Eternitate online

Publicat pe de

Problematica veșniciei este o necunoscută pentru foarte mulți oameni, mai ales pentru cei care nu cunosc Biblia, ori aceștia sunt ține sigure înșelătoriei și manipulării celor profitori. Voi semnala în cele ce urmează câteva anomalii cu implicații eterne. Este vorba de promisiuni, speranțe, obiceiuri deșarte, care amăgesc milioane de oameni. Mă voi opri doar la cele din Creștinism.

1. O viață întreagă să trăiești în deșertul păcatului, iar la final să fii trimis în loc cu verdeață. Acesta este o mare eroare prieteni. Veșnicia se începe de pe pământ. Când Isus Hristos a intrat în inima ta ca Domn și Mântuitor, iar viața ta se metamorfozează din temelie, în inima ta e veșnicia.

2. O viață întreagă să tragi la jugul satanei ca rob al păcatului, iar pe cruce să scrie: „Aici odihnește robul lui Dumnezeu.” Care rob? Care Dumnezeu? Care adevăr? Nu poți să trăiești în universuri paralele slujirii/robiei lui Dumnezeu, iar la final să culegi roadele răsplătirilor divine. Al cui rob ești, acela îți este Dumnezeu! (2 Pet 2:19) Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înșiși sunt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.

3. Să visezi la neputrezire, după o viață întreagă în care ai investit doar în putrezire și lucruri trecătoare. Veșnicia se învață de pe pământ. (Mc 8:35) Căci oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața din pricina Mea și din pricina Evangheliei o va mântui. Sufletul tău are nevoie de Dumnezeu. Multe suflete suferă de bănuți, malnutriție, rahitism spiritual, iar altele sunt sufocate pe drept de patimi, păcate și spurcăciuni.

4. Toată viața să crezi că ești bine, iar la final să constați că ai fost un activist religios/fanatic/dogmatic, pe care Dumnezeu îl trimite departe. Matei
(7:22) Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’
(7:23) Atunci , le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege.’ Cea mai mare dramă este să crezi că ești/procedezi/trăiești bine, iar în fond să fie doar aramă sunătoare, chimval zăngănitor. Sună bine și e gălăgios, dar tocmai asta indica spre faptul că este gol în interior.

5. Să ai sute, mii sau milioane de ocazii să te întorci la Dumnezeu toată viața, iar la final, plin de boli să cerșești secunde de îndurare. Oportunitățile sunt niște fărâme de har, niște uși pe care Dumnezeu în iubirea Sa ți le deschide înainte. Ferice de cel care intră hotărât prin Hristos și rămâne în El. Refuzând astăzi, refuzând mâine, asemenea corabiei lui Noe, ușa salvării tale se va închide definitiv. Cele mai multe lacrimi vor fi în fața ușii închise a mântuirii. (Lc 13:25) Odată ce Stăpânul casei Se va scula și va încuia ușa, și voi veți fi afară și veți începe să bateți la ușă și să ziceți: ‘Doamne , Doamne, deschide-ne!’ drept răspuns, El vă va zice: ‘Nu știu de unde sunteți.’

6. Arătați-mi un sicriu al slujitor Satanei. Se pare că diavolul nu are cimitir. Toți slujitorii lui, chiar dacă trăiesc ca vrăjmași ai crucii lui Hristos, la final ce să vezi, li se înfige tot o cruce la cap. Acea cruce pe care au înjurat-o, au scuipat-o, au jurat pe ea. Nu cimitirul decide eternitatea, ci judecata finală va analiza deciziile vieții.

7. Să scrii pe cruce „aici se odihnește” un om care se chinuie departe în infern. Luca
(16:23) Pe când era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui
(16:24) și a strigat: ‘Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.’ Putem să scriem poezii și bancuri pe cruci și monumente funerare ca în cimitirul vesel, dar realitate este că omul va merge la chin sau bucurie în funcție de apartenența sa la Hristos sau nu.

8. După o viață întraga de neglijente perpetue, să lași mântuire în grijă pomenilor și parastaselor urmașilor. Mântuirea este personală. Fiecare decide în dreptul lui. De alt fel la tendința pe care o are generația de astăzi, secularizarea și preocupările lor, mă tem că vor aprinde și lumânările online. Trimitem buchete de flori online(doar că nu miroase), facem slujbe online, trăiesc în universul lor online, probabil că vor inventa un „paradis” online. Cert este că se moare, Duhul Sfânt nu se primește pe zoom, Dumnezeu nu binecuvintează prin wireless, viața bate filmul iar veșnicia e reală!

În concluzie te invit sa faci o analiză responsabilă a vieții tale, să găsești puterea de ați schimba destinul, de a ieși de sub blestemul speranțelor deșarte, de ați suma prețul schimbării Direcției eterne de mers, pentru a cere ajutor sincer lui Dumnezeu de a te ajuta să ajungi în cer.

Rugăciuni împiedicate

Publicat pe de

Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără mânie și fără îndoieli. (1 Timotei 2:8)

Stimați bărbați! Înainte de a comenta îmbrăcămintea feminina din context vă invit să aruncați o privire de ansamblu asupra responsabilizării masculine din acest text. Bărbații să se roage în orice loc. Oricare ar fi contextul, tu trebuie să te asiguri că nu este compromisă posibilitatea rugăciunii. În intersecție când ești înjurat, atunci când lucrezi fără supravegherea șefului. Mâinile trebuie să fie curate. Fără să furi nimic, deasemenea lenevia spurcă mâinile, tovărășiile rele și alte lucruri manuale neîngăduite.

Iată un răspuns al lipsei minunilor la rugăciune, al ineficienței în slujire, al derutării propriilor copii. Văd copiii lumina în noi? Suntem un model pentru ei?

Bărbaților, purtați-vă și voi, la rândul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moșteni împreună cu voi harul vieții, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. (1 Petru 3:7)

Iată alte câteva chestiuni care spurca mâinile:

1. Lipsa înțelepciunii conjugale. Vorbim aici de înțelegere, iubire, compasiune, ajutor față de cea care îți este consoartă. Nu știi? Învață de la Hristos. Vezi (Efes 5:25) Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea… Îți este greu să iubești și nu știi cum să începi? Învață de la Isus! Purtați-vă cu înțelepciune. Comportament, raportare, caracter.

2. Violența fizică și verbală. Dacă vorbim de lovituri și alte violențe în viață de familie, vorbim de un om lepădat, un pușcăriabil care nu are ce căuta la slujire, care ar trebui condamnat la vreo 12 ani de muncă silnică. Mâna violentă care lovește este din cale-afară de spurcată. Iar rugăciunea e împiedicată. O femeie este atât de firavă și lipsită de apărare, dar atât de inteligentă și plină de iubire. De aceea păcatul agresiunii asupra unei femei este intolerabil și foarte greu de iertat. Ce poate face ea în fața pumnilor amenințători ai unui bărbat tiran.

3. Patimile. Jocurile de noroc, patimi scârboase, pofte nesăbuite și rele, hoție, furt calificat. Uitați câte lucruri, posibil practicate de bărbați spurca biserică și împiedică rugăciunile.

4. Gestionarea greșită a finanțelor. Aceasta iarăși poate aduce tulburare. Un bărbat cheltuitor care câștigă cu doua mâini și cheltuie cu patru, este inapt pentru slujire. În scurtă vreme duce familia în derivă. Avem nevoie de chibzuință financiară.

5. Necinstirea nevestei. Dând cinste femeii ca unui vas mai slab. Nu umilind-o pentru asta, ci dimpotrivă prețuind-o ca pe un vas mai slab, mai sensibil, fragil, firav, finuț, suav. Este un act de înaltă calitate să îți cinstești soția. Cinstirea implică reciprocitate. O femeie care nu manifestă respect față de soțul ei să nu se aștepte la cinstire, dimpotrivă poate întâlni dispreț.

6. Misoginismul. Ca unii care veți moșteni împreună cu ele Împărăția. Pe pământ există o diferență de poziție privind responsabilitățile. „Bărbatul este capul nevestei, iar Hristos capul bărbatului.” Dar dacă se înțelege șef, datul cu pumnul în masă spurcă mâini. Când vine vorba de mântuire, de moștenirea Împărăției vorbim de egalitate în Hristos, drepturi egale, împreună cu ele moștenim Împărăția, harul vieții. Pentru că în cer merg sufletele, acolo nu mai e gen, e doar personalitatea eternă. Ființele eterne sunt asexuate.

7. Mânia nesfârșită. Oare cum ne-am simți ca Dumnezeu să ne tot scoată ochii cu păcatele iertate. Te iert dar sunt mânios pe tine. Ar fi groaznic. Nu țineți necaz pe ele. Asta sugerează că femeia are în general „darul” de a te mânia, de a te tulbura, de a te pistona, dar trebuie să găsești puterea și răbdarea de a ierta, de a trece peste, de a soluționa conflictul. În medie femeile își cer mai greu iertare decât bărbații. Nu aștepta după doamna că veți fi în continuu conflict. Fă primul pas, iartă și nu ține necaz, că iar împiedici rugăciunea pentru toată familia.

Dacă vom lua seama cu responsabilitate la acești posibili factori care spurcă mâini, s-ar putea să fie dispiedicate rugăciunile blocate de ani de zile, iar Dumnezeu să aducă izbăvirea. De fapt e singura noastră șansă, altfel pierdem vremea cu rugăciuni care se izbesc de tavan, iar noi ne ruinăm zilnic, bucățică cu bucățică.

Să fiți curați pe mâini! Altfel se împlinește cu noi (Isa 1:15) Când vă întindeți mâinile, Îmi întorc ochii de la voi și, oricât de mult v-ați ruga, n-ascult, căci mâinile vă sunt pline de sânge!

Despre psihoza carburanților. Mâine ascut lanțul la drujbă și tund pomii. Mă relaxez!

Publicat pe de

Despre psihoza carburanților. Nu se vor scumpi. Cel puțin nu în noaptea asta. E o nebunie la fiecare benzinărie din Arad. Nu mai ai loc să treci. Eu mă duc acasă și mă culc. O să dorm foarte bine în noaptea asta. Sunt foarte obosit. De pâinea și motorina mea îngrijește Dumnezeu nu statul, nici UE, nici patronul, ci Dumnezeu ca Tată.

Fraților mergeți acasă și puneți-vă la somn! Nu pierdeți vremea prin cozi interminabile la motorină. Eu aștept la barieră la tren. As bea un ceai cu mentă. Ajung imediat acasă. Îmi este dor de soție și de ăia mici. Mâine vreau să tund salcia și piersicii. Iubesc primăvara. Ador ghioceii. De celelalte lucruri se îngrijește Tata.

Să nu se supere fluturașii pe mine, dar mai dor mi de albine. Ele ne dau și miere. Oricum vă iubesc pe toți. Atât fluturii cât și albinele trăiți câteva zile, ne învățați și pe noi că suntem trecători pe Terra. Iar în urma noastră rămân bilioane de barili de petrol ne arși. Și multe fapte bune neconsumate, și multe rele prea uzate pe care le întâlnim la judecata. Hai că mi-e somn!

Digi24: Cozi la benzinăriile din țară. Ministrul Energiei: „Nu se vor scumpi carburanții la 9, 10, 11 lei. S-a…. https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/cozi-la-benzinariile-din-tara-ministrul-energiei-nu-se-vor-scumpi-carburantii-la-9-10-11-lei-s-a-creat-o-psihoza-1866093

De ziua mamei

Publicat pe de

Ce știe mama?

  3 ani – Mama știe tot.
  6 ani – Mama… Știe și ea ceva.
10 ani – Mama nu știe prea multe.
15 ani – Mama nu știe nimic!
20 ani – Mama, și ea o demodată din altă lume.
25 ani – Oare mama ce ar zice?
35 ani – Nu fac nimic până nu o întreb pe mama.
45 ani – Mama avea tot timpul dreptate.
55 ani – Ce ar face mama în locul meu?
65 ani – Dacă aș mai putea să o întreb pe mama!
75 ani – Îmi este dor de mama!
85 ani – Mamă! Vino și mă ia!
95 ani – Din nou cu mama…

Marele rău al binelui trâmbițat

Publicat pe de

Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta. Matei 6:3

~Binele făcut și trâmbițat se transformă într-un mare rău pentru „binefăcător”~

Vedem multe fapte eroice, multe fapte bune făcute de mulți oameni. Trebuie avut mare grija însă, pentru că ne putem expune unor riscuri considerabile. Unii de teama riscurilor nu mai fac nimic. Și așa este rău. Alții de dragul 🤳🤳🤳 selfie-urilor 🤳🤳🤳🤳 fac prea mult, dar pot rata răsplata.

1. Riscul expunerii săracului. Niciodată să nu faci poză cu omul pe care l-ai ajutat. Este nobil, are chipul lui Dumnezeu în el, are demnitate, are onoare. Făcând poză și distribuindu-l, îi pot leza demnitatea (stigmatul social se șterge foarte greu). Când auzi pe cineva: „Fă poze cu oamenii și ajutoarele pe care ți le-am trimis”, să fugi! Trimite-i sacii de ajutoare înapoi și fă-i lui poză.

2. Riscul pierderii răsplătirii. Domnul Isus avertizează că doar binele făcut în ascuns va fi răsplătit. Tot ce trâmbițăm, publicăm, distribuim, ne poate crea o imagine favorabilă în mediul online, dar e incompatibilă unui caracter evlavios, discret și sfânt. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata, prin like-uri, prin inimioare etc.

3. Pescuirea de profitori. Toți filantropii recunosc faptul că au fost abordați pe rețelele de „anti-socializare” cum le numesc eu, iar dacă nu au fost satisfăcute mofturile lor, au împroșcat cu noroi, acuze, calomnie. Data viitoare așteaptă de la tine, el nu așteaptă de la Dumnezeu. Legați-i de Dumnezeu! Cum s-a trezit Gigi Becali cu o turmă de „nevoiași” la poartă. Tot e bine, realizezi că nu ești Dumnezeu. Că nu poți oferi pe măsura laudelor.

4. Îl pune pe Dumnezeu în umbră. Cine acționează în ascuns îl proslăvește pe Dumnezeu, cine acționează în regim de 🤳 selfie🤳 se proslăvește pe sine, dar nu va fi pontat de Dumnezeu. Lăsați-l pe Dumnezeu să își ia slava. Nouă ne este suficientă mulțumirea de sine a beneficiarului și bucuria lui.

5. Lăudăroșia vieții. Nu subiectul e vinovat, ci atitudinea. Nu e neapărat să te lauzi cu bani, mașină, funcție, realizări. Satana se strecoară pe tărâmul celor mai bune intenții să semene lăudăroșie, trufie, el știe că astfel te trimite în dizgrațiile divine.

6. Riscul eclipsării celorlați binefăcători. Am întâlnit oameni pe care lumea nu dă doi bani, dar care fac lucrări mărețe în ascuns. Automat cel care are un aparat de promovare este lăudat, aclamat, apreciat, iar ceilalți sunt criticați că nu fac nimic. Dar oare avem dreptate? Dumnezeu va săpa în ascuns, iar acolo va găsi tot ce s-a făcut cu motivație curată. Iată ce va fi răsplătit!

Fiți voioși! Faceți bine! Să facem cât mai mult bine, la cât mai multe persoane! Cât mai avem prilej! (Galateni 6:10). În egală măsură să fim atenți să îl facem cu înțelepciune, să nu ne dăuneze tocmai nouă, celor care am fost activi.

Într-un articol ulterior voi face paralela între faptele bune și faptele neprihănite ale sfinților.

De ce l-a creat Dumnezeu pe Satana?

Publicat pe de

L. este un elev din clasa a III-a. Un băiețel deștept și frumos. Nu e prima dată când mă surprinde cu întrebările lui. În contextul războiului din Ucraina, stupefiat de știri și probabil și discuțiile părinților, este nedumerit și confuz. Vrea neapărat să știe de ce l-a creat Dumnezeu pe Satana, care face atât de mult rău.

„Dragă L. Dumnezeu nu a creat pe Satana, el a creat doar ce este frumos și bun” îi răspund eu încercând să îl detașez de subiect. Dar nemulțumit de răspuns, insistă: „Nu domnu’, nu sunt toate lucrurile create de Dumnezeu? Înseamnă că și pe Satan tot El l-a creat, iar dacă a știut că va face atât de mult rău, trebuia să nu îl mai facă”

Hmm! Nu e simplu cu întrebările copiilor. A trebuit să îi explic franc: „Dumnezeu a creat doar lucruri frumoase, bune și foarte bune. El a creat doar îngeri și nici un demon. Doar că unul dintre ei, (Lucifer), a dorit mai mult, s-a mândrit și s-a transformat el însuși în diavol, și a manipulat și a treia parte din îngeri.”

Asta e până la urmă. Dumnezeu creează oameni frumoși, drăguți, cu fața senină, dar lăcomia, mândria, răutatea, dorința de răzbunare, invidia, nemulțumirea de sine îi transformă în diavoli. Se sluțesc, se urâțesc, devin brute, ucigași, duri.

Bună dimineața! Nu uita că prin creație ai fost conceput un om frumos/frumoasă, ești bun, unic, pentru că ai în tine chipul lui Dumnezeu. Numai, nu fi lacom și nemulțumit, nu permite păcatului să te schimonosească, exista riscul să te metamorfozezi în diavol, iar soarta îți va fi pecetluită: Infern. Ori destinația ta, prin Hristos ar trebui să fie cerul!