Eli, Eli, Lama Sabactani

Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” Matei 27:46

Doar Matei redă fraza în ebraică, se explică el se adresează evreilor. În general la Paște și la sfânta împărtășanie cu trupul și sângele Domnului(Cina), ne amintim de suferințele Mântuitorului. Cine mai ține cont? Că sărbătorile au devenit oportunități de distracție și programări de concedii. Puțini creștini sunt surprinși la biserică fie și o dată pe an. Dureros!

După trei zile de spitalizare, fiind internat cu copilul, si alte trei care urmează, am îmceput să înțeleg durerea ne dezbătută prea des din inima Tatălui. Dumnezeu și-a întors fața de la El, iar Isus simte asta din plin. Nu de indiferență, ci de durere văzând Fiul suferind.

„Eu aici o să mor!”, spune pe un ton stins și cu lacrimile până în barbă Yared, băiețelul meu, când siringile cu ac de zece centimetri îi străpung antebrațul și umple vreo trei recipiente. Era la mine în brațe, l-am rugat să se pună cu obrazul pe pieptul meu, cu mâna stângă îi țineam fixat antebrațul, iar cu mâna dreaptă i-am acoperit ochișorii scăldați în lacrimi.

Până la un punct am fost tare, am privit, am încuviințat, am fost deacord, dar la un moment dat a trebuit să întorc fața, nu am mai putut să mă uit. Era fiul meu, sânge din sângele meu, carne din carnea mea. Aș fi preferat să mă împungă pe mine cu zece ace, numai să nu îl văd pe el suferind. Sângele a fost pentru analize și în cadru steril.

E o asemănare nebunească, dar nu înseamnă că nu mi-a vorbit. E experiența mea. Ce a fost în inima lui Dumnezeu văzându-și Fiul în condiții insalubre, cu muște și 50°C temperatură, răni nelegate, bătut fară vină. Cum a privit Dumnezeu Tatăl, fiind conștient că printr-o suflare a gurii Sale i-ar fi făcut scrum? Totul a fost să ne poată salva pe noi. Este cel mai măreț mesaj al iubirii Agape, care merge până la sacrificiu. Tatăl ceresc, chiar a sacrificat totul! În inima lui a fost mare durere, sfâșiat de jertfa supremă a Domnului Isus, câteva momente nu a putut privi drama. Și da, și-a întors privirile! Dar era acolo, nu și-a părăsit Fiul, L-a înviat, L-a proslăvit și I-a dat toată puterea în cer și pe pământ.

Poate și băiatul meu a fost pentru o clipă debusolat, dar nu l-am părăsit, era în brațele mele. Nu știu care este sentimentul tău! Nu știu cu ce lupte te confrunți! Sunt tată. Pentru nimic în lume nu mi-aș parăsi puiuțul. Dorm cu el aici, pe o coastă, în condiții precare, dar sunt lângă el. Dacă eu care sunt firesc am grijă de băiatul meu, cu cât mai mult Dumnezeu care este sfânt nu va avea grijă de voi, puțin credincioșilor! Luca 12:28 parafrazat.

Tatăl nu părăsește pe nimeni! Doar fiii risipitor își părăsesc părinții. Ca un Tată iubitor, Dumnezeu te așteaptă, indiferent care este cocina de porci în care ai ajuns.

Vino fiule risipitor acasă!

Zăpada mieilor nu acoperă urmele lupilor

Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat; spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada! Psalmul 51:7

Ninge frumos afară. Este zăpada mieilor pentru că se apropie 1 Martie, e un mărțișor frumos pe care divinul ni-l trimite în semn de iubire. Priviți pe fereastră și bucurați-vă!

Zăpada mieilor acopere gropile din asfalt, gunoaiele aruncate pe străzi, terenurile ne lucrate, amprentele de pe sol, zăpada acoperă în general cam totul, mai puțin urmele lupilor! Să nu ne îmbătăm cu apă rece, zăpada nu acoperă păcate, doar iertarea în sângele lui Hristos, iar asta se face prin căință și dorință de schimbare.

Numai Dumnezeu iartă păcate! Nu mai aștepta timpul să rezolve problemele tale, timpul mai tare le amplifică, iar forța ta de gestionare a conflictelor se șubrezește pe zi ce trece. Privește-ți urma pașilor tăi în vale, dromaderă iute la mers! Spunea Dumnezeu evreilor când au luat-o razna. Privește acum înainte ca bruma morții să se așeze pe potecile rătăcirii tale, înainte ca zăpada să facă strat deasupra cavoului sau sicriului tău.

Toți greșim! Suntem carne păcătoasă! Alunecăm! Ne stingem în luptă de multe ori, dar asta face diferența între lichele și eroi. Aceștia din urmă se ridică iar și iar. Cad și iar se ridică, pentru că privirile lor sunt ațintite la Golgota.

urma vulturului pe cer,urma şarpelui pe stâncă, urma corabiei în mijlocul măriişi urma omului la o fată. Nu pot fi detectate. Prov 30:19

Poate a acoperit zăpada urmele compromisului tău. Poate, dar asta nu îmseamnă că le anulează. Vine iar soarele care va scoate la lumină TOT! Haideți să ne oprim o clipă din alergare, să facem o analiză responsabilă a incursiunilor noastre morale, emoționale, să corectăm ce este de corectat, să schimbăm traiectoria în direcția bună, pentru că zăpada luminează inima mieilor, dar nu șterge urmele lupilor, fie ei și camuflați în oi!

Astăzi zăpada transmite milă, har și iertare! Mâine s-ar putea să vină judecata!

Cât ne stresăm pentru viruși, și cât ar trebui să ne stresăm de fapt!

Partea de la suprafața apei în sus reprezintă gradul de preocupare pe care ar trebui să îl avem. Asta înseamnă: igienă corespunzătoare, asumare a responsabilității publice, credință, precauție în zonele aglomerate.

Partea din apă este stresul nostru de fapt. Nu vedem nimc, nu știm ce este în adânc, nu ne afectează pentru că nu avem ce căuta acolo, nu va ieși la suprafață nicodată, dar stresul îl mâncăm pe pâine.

Se zice că 90% dintre lucrurile pentru care ne stresăm nu există și nu ni se vor întâmpla niciodată. Așa adunăm pe gratis toxine la ficat, trimitem neuronii la plimbare, ne îmbolnăvim prin programul mondial de înfricare și me deconectăm de la lucruri esențiale cum ar fi: veșnicia, iertarea, iubirea, mila, etc.

Problema nu sepune: ” Ce să fac dacă mă omoară virusul?”. Un virus oricum mă ne va pune la pământ într-o zi. Ci întrebarea esențială este: „unde mă duc după ce mor?”. Fiți responsabili! În fond Dumnezeu e suveranul.

Dialogul impersonal

Dialogul impersonal

Într-o sală spațioasă,
Pe tărâmul omeniei,
Cu alai și voie bună
În absența modestiei
Se-auzea din depărtare
Cum se ceartă niște „ele”.
Neavând esență-n fapte
Aruncau cu vorbe grele.

Răgușitul ton sopranic
Cu voaluri apretate,
Pe un tron spoit cu aur,
Pe spătar cu pietre scumpe,
Tolănită stă TRUFIA.
Glasul ei se-aude tare
Fără jenă sau sfială:
-Spuneți voi ce stați în sală
Și v-am invitat la masă,
Este pe pământ regină
Decât mine mai frumoasă?

Eu am inima curată,
Eu am freza mai cochetă,
Eu, așa precum vedeți
Am aliură de crăiasă!
Eu cunosc,
Eu știu de toate,
Eu sunt sfântă, nu himeră!
Eu, așa…privind oglinda
Văd la mine numai fapte.

Pe un ton suav și palid
Se ivește MODESTIA.
-Știi tu, draga mea „regină”
Ne-ai spus multe despre tine:
Fapte, flori, fiori și perle.
Hai să întrebăm și juriul
Ce observă drept și bine:
Ce părere v-a lăsat
„Doamna” ce vorbește bine?
– Noi, să judecăm profund…
N-am văzut nimic, în fine.
Doar o babă prost vopsită
Ce se laudă pe sine.

Iar tribuna clocotește
Ca vântul printre ulcele.
Fără reguli în vorbire
Ia cuvântul „doamna” BÂRFA.
-Vedeți voi ce spune asta?
Ce? Se crede ea mai mare
S-o-nfrunte pe sora noastră(bârfa)
Care stă drept în picioare?
Imediat e aprobată
De prietenele-i mute:
De beție, de minciună,
Preacurvia și hoția,
Blasfemia și-alte multe.

Dintr-odată ADEVĂRUL,
Ca viteazul din poveste,
Întretaie atmosfera
Pe un ton grav și solemn:
-Știți voi multe a vorbi,
Acuzați, dați cu părerea
În privat și ponegriți.
Iată sora modestia
Nu vă-nfruntă pe-ndelete,
Însă scurtă este vremea
Când însuși JUDECĂTORUL
Vă va scrie pe perete
Tot ce ați șoptit în taină.

Astăzi voi vă dați dreptate
Și beți ceaiul împreună,
Savurând cuvinte grele.
Țineți minte, în curând,
Ca un hoț are să vină
Între voi Judecătorul.
Tot ce gura a vorbit
În lipsa înțelepciunii
Va descoase umbra minții
Dreapta judecat-a lumii.

Strecurată pe-ndelete
Neînscrisă la cuvânt
Se arată CALOMNIA
C-o falcă-n cer, una-n pământ.
-Ce!… te crezi tu mai cu vază
Peste înțelepții sorții!?
Ești mai breaz?
Știi tu mai multe?
Las’ că mă ocup de tine.
De minciuni umplu poporul
Născocesc verzi și uscate
Să arunc în ceață lumea.
În gândiri presar dileme,
Spun doar rele despre tine,
Amăgesc pe toți naivii.
Te dezbrac de toată cinstea
Și-am să iau eu haina ta
Să mă creadă doar pe mine.

Prințul ADEVĂR cel verde
Se așează înr-un colț,
Ne-ncercând să țină pasul
Fiarelor dezlănțuite.
Și-ale calomniei saduri,
Răspândite printre rânduri,
Sar în față pe gradene
Ca hienele în junglă,
Hotărâte să-l sugrume,
Să omoare Adevărul
Care tot mai greu răsuflă.

Sar victorioase-n sală
Și-n banchet semnau victorii
Că învins-au Adevărul.
Însă groaza le cuprinde,
În plină benchetuială
Cu alcoolul neservit,
Un cutremur se pornește
De se clatină cavoul.

S-au înscăunat stăpâne,
Pe imperii, pe cuvânt
Ele decid soarta lumii
Și-s doar ele pe pământ.
Dar nu pentru multă vreme,
Că minciuna nu-i eternă
Nici trufia nu-i stăpănă,
Cel mai slab fiu din etern,
Însuși TIMPUL le înfruntă.

O lumină sclipitoare
Ca a soarelui de Mai,
Cum nu mai văsuse omul
Le orbește într-o clipă.
Neștiind ce se petrece,
Pe furiș le iau fiorii,
Înviase Adevărul!

De atunci aceste babe,
Slute, oarbe și meschine,
Vorbesc vrute pe-ntuneric
Nu au voie în lumină.
Vor cădea de pe arcade
Și strivite ca un vierme
Până focul le va arde
Fiindcă judecata vine!

Când ședința încetează
Fiecare se grăbește
Să-și practice meseria.
La ușa de la ieșire
Împroptit stă de perete,
Spre-nsoțire CARACTERUL.
-Hai cu noi! L-îmbie ele
Ca să iscodim poporul!
– Știți, nu pot veni cu voi
Și urâte, și învinse.
De aceea m-am decis
Mă-nfrățesc cu Adevărul.

E impersonal cuvântul,
La tine vin zilnic „ele”
Te vor interlocutorul.
Nu sta mult pe la perdele
Și să nu le faci favorul
Că vei fi strivit cu ele!
Tu fii om! Fii drept! Fii tare!
Votează cu ADEVĂRUL
Și păstrează-ți caracterul!

O. Botezatu, Ianuarie, 2020

#Coronavirus România. O abordare corectă.

Jurnalistul Vlad Mixich, specializat în probleme de sănătate publică și membru în conducerea Agenției Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, a publicat, pe pagina sa de Facebook, un mesaj despre felul în care societatea ar trebui să reacționeze la informațiile despre răspândirea Coronavirusului în Europa.

Cu acordul autorului, preluăm postarea, integral:

România este astăzi mai expusă infecției cu #coronavirus decât în urmă cu 48 de ore. Motivul este înmulțirea numărului de cazuri din Italia, țară către și dinspre care circulă foarte mulți români. Riscul apariției în România a unor focare de infecție cu coronavirus similare celor din Italia este astăzi moderat către crescut.

Repet o informație foarte importantă: severitatea bolii este redusă la cei până în 50 de ani, apoi începe să crească, infecția fiind cea mai periculoasă pentru vârstnici și persoanele care au deja alte boli (diabet, boli cardiovasculare, boli oncologice, etc).

Ce putem face deocamdată: ne spălăm des pe mâini, evităm să ne atingem fața cu mâinile fără să fim spălați pe ele, STĂM ACASĂ la primele semne care seamănă cu o răceală/viroză.

Deja majoritatea experților în sănătate publică admit că răspândirea acestui nou coronavirus nu va putea fi oprită la o singură regiune geografică. A spus-o, ceva mai voalat, chiar directorul Organizației Mondiale a Sănătății. Evenimentele din ultimele 48 de ore – creșterea numărului de cazuri în Coreea de Sud, Iran și Italia – sunt un semnal că eforturile autorităților trebuie să se focalizeze nu atât pe stoparea răspândirii (care se pare că nu mai este posibilă), ci pe reducerea impactului negativ al epidemiei de coronavirus.

Autoritățile române trebuie, de urgență, să înceapă o campanie masivă de informare a populației cu privire la comportamentele prin care putem reduce impactul unei posibile epidemii de coronavirus în România. Treimea sfântă despre care am scris mai sus:

1. Spălăm des mâinile!
2. Stăm acasă la primele semne similare răcelii/virozei: febră, tuse, dureri musculare, oboseală, respirație dificilă!
3. Evităm să ne atingem fața cu mâinile fără să fim spălați pe ele!

Această campanie trebuie declanșată acum! Acum, când conștientizarea subiectului este suficient de mare dar nu a apărut panica pentru că încă nu avem cazuri, această campanie va atinge un maxim de eficiență. Atunci când panica va izbucni, va fi prea târziu pentru informare. Atât eu, cât și medicii și specialiști activi pe rețelele sociale, avem resurse limitate în diseminarea acestor informații foarte utile.

Ministerul Sănătății este cel care TREBUIE să se miște rapid în această direcție. Companiile au la rându-le datoria să disemineze către angajații lor informații similare celor prezentate mai sus.

Deocamdată singurele informații autorizate cu privire la coronavirus sunt prezente într-un format (care poate fi muuult îmbunătățit) pe o pagină a Institutului Națonal de Sănătate Publică.

Alte informații: măștile de față trebuie obligatoriu folosite de cei cu simptome sau care au intrat în contact cu bolnavi. Ele nu sunt prea eficiente în a ne proteja dacă sunt purtate de cei sănătoși. Este foarte puțin probabilă răspândirea virusului prin intermediul pachetelor primite din China.

La ce să ne așteptăm în cazul apariției transmiterii virusului pe teritoriul României: închiderea școlilor/universităților din regiunile respective, anularea majorității evenimentelor publice și chiar suspendarea obligației de a merge la locul de muncă. Persoanele a căror viață/sănătate depinde de administrarea zilnică a unor medicamente sunt sfătuite, în astfel de cazuri, să se asigure că au rezerve pentru câteva săptămâni.

FOARTE IMPORTANT: Aveți încredere în medicul vostru și în ce comunică autoritățile de sănătate publică. Nu tot ce veți citi/vedea pe internet este informație reală. Panica dăunează grav sănătății!

Deocamdată, riscul infecției cu coronavirus pentru europeni rămâne scăzut către moderat, dar este foarte posibil ca Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor să modifice această evaluare în următoarele 24 de ore.

#Covid19 -> toate informațiile de mai sus provin de la instituții medicale/de sănătate publică oficiale

Ce este un dar? – Un copil!

Ce este un dar? Întreb pe copiii clasei a II-a. Fiecare a avut varianta lui, dar Damaris mă surprinde cu un răspuns genial: un dar este un copil! Cât adevăr. Același răspuns îl are și David în psalmul 128, copiii sunt o moștenire, o răsplată, un dar de la Dumnezeu.

Prea alergăm după lucruri, după obiecte trecătoare: case, mașini, telefoane, carieră; în lupta ahtiată după fericire uităm de cele mai multe ori că fericirea e lângă noi, e în inimile noastre, e în casele noastre.

Construiește un turn din Lego cu micuții tăi, joacă-te în nisip, privește-i în ochi, plimbă-i cu bicicleta, cu roaba, dă un șut într-o minge, citește-le povești frumoase, acesta este adevăratul secret al fericirii. Ignorăm niște comori inestimabile în fiecare zi, care sunt copiii pe care ni i-a dat Dumnezeu în dar și alergăm după nimicuri, după fiare ruginite, iar nefericirea e ca o plagă națională.

Tu ești cel mai bogat. Ai un copil sau mai mulți care te iubesc cu adevărat, te privesc asemenea unui erou, ești cel mai bogat, ei sunt floarea bucuriei noastre, iar noi îi ignorăm poate zilnic. Dar periodic Dumnezeu mai scoate câte un înger păzitor în calea noastră, un îngeraș salvator care ne ajută în definirea cinstită a valorilor.

Ce este un dar de fapt? Un copil! E odorul tău, pe care tocmai l-ai primit de la divinitate. Fii mulțumit, fii bucuros, acestea sunt adevăratele comori. Cu ei vom moșteni cerul, iar fiarele sunt pentru rugină.

Coordonator vânzări viață!

Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru. Romani 6:23

Oamenii vând viață și o vând foarte scump. În primă fază te sună un tip sau o tipă la telefon, te sperie zdravăn, iar apoi vine cu soluția unei asigurări de sănătate sau viață. Nu sunt neapărat împotrivă, dar am o ofertă mult mai bună de la Liderul absolut pe platforma eternității, care se numește har prin Hristos.

Demonul de frică activează cel mai bine astăzi; un om speriat e vulnerabil, ușor de manipulat și îi poți vinde orice i-ar putea oferi o rază de speranță. Frica, deci, se vinde bine și scump: „Dacă vă îmbolnăviți, dacă vă rupeți piciorul sau gâtul, dacă muriți”. Păi oricum se va întâmpla într-o zi! Coordonator vânzări viață. Acesta este om care prestează un serviciu pentru decenii, dar Dumnezeu are alternativă pentru tine care se traduce prin etern.

Viața veșnică nu te costă nimic, pentru că L-a costat pe Dumnezeu TOTUL! A venit Domnul Hristos să moară pentru ca tu să ai viața veșnică. E un dar, iar pentru dar nu se percep taxe. Oamenii vând fărâme de viață și speranță, care nici măcar nu le aparțin și vizează daune trupești, Hristos oferă în dar viață pentru că are de unde. El este sursa și suportul vieții și are din abundență viață pentru că eternul e viu și plin de vitalitate.

Viața adevărată nu costă nimic! Surogatele sunt platite scump totdeauna și au nevoie de reclame. Viața este Hristos, iar accesarea este un dar al credinței asumate.

Voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape, chiar şi cel ce n-are bani! Veniţi şi cumpăraţi bucate, veniţi şi cumpăraţi vin şi lapte, fără bani şi fără plată!” Isaia 55:1

Nu e păcat să fii asigurat! Nu e nici măcar greșit, dar e de preferat și obligatoriu să ai poliță pe suflet. Asta o poate da doar Dumnezeu și e pe gratis!